Nu am scris de foarte mult timp deoarece am fost ocupat cu diferite proiecte, cu invatatul si in general cu viata de student (*wink wink*). Am tinut la indemana o lista cu subiectele pe care vreau sa le discut si astazi in sfarsit am gasit niste timp. Va avertizez ca lista acopera multe dintre subiectele despre care vreti sa aflati mai multe si poate fi cam greu de citit in totalitate.
Without further ado: Continue reading "Cate putin (read: mult) din toate. (WARNING: Long post)"
Hello world.
Marturisesc sincer ca nu am experienta in scrierea unui blog. Desi conceptul imi este familiar, nu pot spune ca notinuea de a tine un jurnal public mi-a fost foarte atractiva. De ce o fac totusi? Poate fiindca vreau sa incerc ceva nou, poate fiidnca simt ca datorez oarecum asta unor oameni sau poate pentru ca am ocazia sa ofer un punct de vedere util potentialilor studenti in Marea Britanie sau in strainatate in general. Nu stiu... eu o sa scriu si va las pe voi sa trageti concuziile, sa hotarati daca ce scriu e folositor sau macar interesant si poate sa invatati ceva din experientele mele.
Daca va intereseaza cine sunt, numele meu este Vlad Stoian, am 20 de ani, sunt student (in anul 2 acum) la University of Portsmouth, studiez Business Studies (da stiu, toata lumea face business, nu sunt original, nu stiu de fapt ce vreau sa fac cu viata mea - am auzit destule comentarii de genul asta de la oameni pana acum, oameni care nu sunt in stare sa vada ca exista pasiune si pentru altceva decat pentru activitatile ce domina mica lor lume). M-am nascut si am crescut in Bucuresti, am fost la gradinita, scoala generala si liceu intr-o zona de cativa kilometri patrati. Dupa 19 ani petrecuti acolo, am simtit ca vreau sa evadez, sa vad ceva nou si sa fac ceva nou. Am decis sa nu mai stau sa vina viata peste mine ci sa caut ceva nou. Am descoperit ideea de studiu in Anglia, si modul prin care puteam ajunge acolo - Edmundo, Educativa, o organizatie, careia nu doresc neaparat sa-i fac reclama dar pe care eu o respect pentru oamenii care o compun si pentru idealurile pe care le reprezinta.
Vreau sa incep prin a-mi cere scuze ca postez atat de tarziu. Prima luna aici a fost... eventful. Am fost mai ocupat decat credeam ca se poate si spre surprinderea mea m-am descurcat, am reusit sa desfac nodurile activitatilor mele unul cate unul, sa ma organizez si sa incep sa ma reobisnuiesc cu viata in Anglia. Lucrurile pe care le-am facut pana acum le voi pune intr-un alt post... poate, acum vreau doar sa fac o introducere, sa salut prietenii mei din cadrul Educativa (keep up the good work) si colegii mei de la alte unviersitati (salut Vlad) care probabil au parte de provocari la randul lor, dar isi fac totusi timp sa mai imparta o parte din perspectiva lor si cu voi.
O sa continui sa postez, sper, ca poate cuvintele mele vor fi citite si de ce nu, chiar folositoare cuiva. Daca vreti sa ma concentrez mai mult pe anumite subiecte, va rog postati in comentarii si o sa incerc sa va ajut. Intre timp planuiesc sa construiesc si cateva filmulete, poate mai relevante care sa va ajute sa va faceti o idee despre ce inseamna viata in UK, mai ales viata in Portsmouth. O sa incerc de asemenea, nu stiu cu cat succes, sa conving o parte din colegii mei romani sa posteze ceva, amintindu-le ca si lor forumul le-a fost folositor si ca e randul lor sa dea ceva mai departe.
Pe curand,
Vlad
Hai ca tot v-am ametit cu ce trebuie sa facem , unde , ce cum , cum e la scoala , cum e la cursuri dar am ratat partea cu distractia , am tinut-o pana acum . Deci , daca va asteptati sa va distrati cu alcool , spirtoase si etc. ar fi bine sa spargeti banca ca nu veti iesi foarte ieftin . Continue reading "Fun fun and again fun"
Mergand prin Salford, veti vedea o multime de cladiri care apartin universitatii: laboratoare, ateliere, etc. Din acest motiv am sa va spun care sunt distantele dintre principalele campusuri si Maxwell Building.
In primul rand trebuie sa mentionez ca Horlock Court si Constantine Court se afla in acelasi campus cu principalele cladiri ale universitatii- cam 2 minute de mers pe jos pana la Maxwell Building.
Indiferent ca stati la Bramall&Matthias Courts, John Lester&Eddie Colman Courts, IQ sau Castle Irwell, distanta e cam de 15-20 minute de mers lejer- daca stii drumul.
Universitatea asigura pentru studenti, gratuit, transport intre campusuri, asa ca la intervale de 30 minute este un autobuz. Totusi, tinand cont ca distanta nu e chiar atat de mare, va recomand cu caldura sa o stabateti la pas deoarece de cele mai multe ori autobuzul e full, plus ca "mersul pe jos face piciorul frumos"-cel putin cu asta ma consolez eu. Normal ca daca va simtiti grosuti la buzunar puteti lua un taxi-cel putin in fata la Castle Irwell cam tot timpul e cel putin un taxi, ceea ce va costa cam 2,50-3,00£.
Distanta dintre Maxwell Building si Adelphi Building e cam de 5-7 minute de mers pe jos iar distanta dintre Maxwell Building si Mary Seacole& Allerton Building este cam de 10 minute.
Distanta fata de Manchester nu e mare nici ea.De la Maxwell Building faci, pe jos, cam 15-20 minute-repet, daca stii drumul, altfel poti rataci lejer ore in sir.
Poti lua un atutobuz sau tren (personal am mers tot timpul pe jos sau am luat taxiul dar stiu de la cunostinte ca ar costa in jur de 2,00£) sau poti lua un taxi- 8,00-10,00£.
A trecut o luna de cand am inceput cursurile.
Continue reading "MMD Odense *Tietgen Business College* - ce mesterim :D"
Tietgen Business College ofera 2 programe unul de marketing si multimedia&design.
Continue reading "MMD Odense *Tietgen Business College*- Cum ajungem ?"
*Multe cunostiinte am fost socate cand le-am spus ca voi studia jurnalismul si criminologia ( probabil pentru ca multi nici nu au habar ce presupune criminologia, si nici nu vad cum ar putea fi combinata cu jurnalismul) si de ce la Salford Uni?
In primul rand, imi place la nebunie. Am facut mult research pe tema asta sa vad daca mi se potriveste, daca mi se pare interesant, daca am perspective in viitor. Initial am vrut numai criminologia (cand am ales facultatiile, am ales Joint Degree – toate aveau in comun criminologia si nu jurnalismul. Asa ca intrebarea acum este “De ce ai ales jurnalismul?” Ei bine, am avut un optional in liceu (excruciatingly boring) care nu m-a atras deloc. Asa ca mi-am intrebat profesorii care ma cunosteau mai bine, ce m-ar vedea facand in 10 ani: surpriza, multi au spus ca m-ar vedea ca jurnalist. Dar a mai intervenit un “De ce?” – De ce jurnalism si nu media? Media implica si broadcasting- and trust me when I tell you, nu vreti sa ma vedeti la TV decat daca aveti plasma de 101cm. In plus, imi plac la nebunie jocurile de cuvinte J E adevarat ca de citit ziarele nu prea le citeam ( mai cumpara bunica mea Formula As si Magazinul) dar de cand am ajuns aici in fiecare dimineata verific RSS-ul si mail-ul. Aaa…si de ce Salford? Oameni buni, Salford is the place to be for journalists! Does BBC MediaCity ring a bell? O investitie uriasa a fost facuta pentru ca BBC-ul sa se mute in Salford Quays din 2011. Majoritatea studentilor de la Media, Arts and Performance vor avea cursurile acolo, si vor invata direct de la oamenii din domeniu ( not to mention the job prospective 😀 )
In al doilea rand, am fost la profilul filologie-bilingv ( a se traduce prin: am fost tufa de Venetia la mate, mi-a placut chimia dar m-am pierdut pe drum, iar la fizica…sa zicem doar ca le sunt foarte recunoscatoare celor de la Discovery Channel) Inca de cand eram in clasa a 9-a uni profesori s-au trezit sa ne spuna ca nu prea e de viitor ce studiem noi in liceu, ca la mate-info e mai bine blah blah ( you get the idea) Da’ de unde? Marea majoritate a colegilor mei au ajuns la facultati super, fie in tara, fie in strainatate si sunt foarte incantati ( don’t let the others get you down!) Anyway, imi era clar inca din clasa a 9-a ca nu ma voi indrepta spre ceva care are de-a face cu matematica J)
In al treilea rand, ma consider un TV Show- addict. Ador Lie to Me, CSI: NY, Criminal Minds, Law and Order etc. Ma mandresc cu faptul ca majoritatea termenilor de la curs ii stiu de la TV ( useful tip: uitati-ve la filme cu subtitrari in engleza – asa prindeti si pronuntia si cum se scriu cuvintele corect )
Pe de alta parte… hmm…asta e un blog nu un eseu argumentativ . Si deocamdata nu am de ce sa fiu dezamagita de curs. In urmatorul post va voi da mai multe detalii despre ce cursuri urmez si exact ce studiez ( si cu cine)
*am incercat sa ma tin de cuvant si va aduc mai multe informatii despre cursul in sine.
Orarul meu suna cam asa: luni – liber ( zi de studiu) martea e mai incarcata ( asta avand in vedere ca lunea o am libera) – Intro to Journalism Studies de la 11 pana la 13 ( cu Carole O’Reilly) si apoi de la ora 15 la ora 18 am Criminal Justice Institutions ( cu Muzammil Quraishi). Miercuri am Practical Journalism cu Karen Connelly timp de trei ore ( desi ea a spus ca nici in ruptul capului nu ne tine 3 ore) incepand de la 10. Miercurea e official libera dupa pranz ( o convetie valabila in toate facultatiile din Anglia) Iar joi am un seminar numit tot Criminal Justice Institutions ( dar il am pe Will Jackson ca profesor) Vineri am din nou liber DAR asta este numai in primul semestru – nici nu vreau sa stiu ce ma asteapta in al doilea.
Ora lui Carole este una teoretica dar destul de interactiva. Carole este Senior Lecturer, avand mai mult de 25 de ani de experienta, dar si researcher, primindu-si doctoratul in Istorie in 2003 din parte MMU ( Manchester Metropolitan University) E o persoana foarte deschisa, always there to help you. ( asta explica de ce este si tutor-ul programelor de tip Joint Degree) In mare parte, la curs vom organiza dezbateri, dialoguri si discutii pe diferite teme si ne vom pune tot felul de intrebari ( what? How? Why?) din sfera Jurnalismului. Nota finala la curs va fi constituita 60% din eseu si 40% din prezentarile de la sfarsitul modulului.
Trecem la ora lui Muzammil – el s-a specializat in Comparative Criminology, Race and religion in prison, Muslims and crime, desi prima diploma o are in Law. Impreuna ( la Criminology sunt 127 de studenti) vom dezbate, provoca, cerceta si analiza cauzele infractiunilor din mai multe puncte de vedere ( biologic, sociologic, psihologic etc.) Am invatat o multime de lucruri noi si foarte interesante din discutiile pe baza slide-ului ( spre exemplu, stiati ca este illegal in UK sa ii ceri sotului/sotiei sa semneze un contract prenuptial?) Anyway, sunt super-excited cand vine vorba de acest curs. Nu numai Muzammil ne va preda, ci vom avea si alti “guest lecturers” printre care si un preot de la o inchisoare de maxima securitate. 😀 vExaminarea laacest curs se face pe baza “practicii” ( in saptamana a cincea mergem la “ Court Observation” unde avem de analizat cum decurge o sedinta de judecata) dar sip e baza unui eseu ( la alegere din 5, cred)
Moving on to Practical Journalism – Karen este crime reporter si lucreaza pentru Universitate doar part-time. In trecut a fost musical journalist si a cunoscut multe vedete ( sincer, eu as vrea sa am cursul mai lung ca sa poata sa ne povesteasca mai multe) A facut research pentru TV, a lucrat pentru The Bolton Evening News, The Sun si momentan lucreaza pentru Manchester Evening News. Ne va invata cum sa scriem mai multe tipuri de artcole dar si tehnici de intervievare. Ne-a dat cate 5 minute sa luam un interviu persoanei de langa noi si sa scriem un mic articol despre el sau ea ( needless to say ca ne-am distrat de minune!) Pentru a promova modulul, trebuie sa luam un interviu unei persoane pe care noi o gasim interesanta sis a scriem un articol de 1000 de cuvinte, plus o examinare in clasa ( ni se dau informatiile de baza si noi trebuie sa scriem articolul, avand un deadline)
Will Jackson lucreaza la Salford Uni de 3 ani, avand gradual teaching degree, si s-a specializat in Liberty, Ethics and Security. La seminar trebuia sa fim 18 suflete, dar numai 6 au avut curajul sa vina (aaa.. si 3 “intarziati” J) Seminarul este pentru discutii pe margine cursului si pentru dezvoltarea gandirii critice. Aveam prea mari emotii ca sa imi amintesc si alceva.
Cam atat despre profesori deocamdata – cand mai adun informatii voi mai scrie un articol.
* am observat ca am ramas un pic in urma cu post-urile dar nu-i nimic, I'll catch up soon enough. Va voi povesti experienta mea din punctul de vedere al unui aventurier ( fiindca asa ma simt pe insulita asta)
Howdy everyone ( si da, m-am uitat la mult prea multe filme western cand eram copil) M-am decis sa va povestesc mai multe despre primele doua saptamani. Conform biletului de avion, am ajuns aici luni, dar cum nu stau in campus si bagajele mele au fost ratacite, pot spune ca prima mea zi la Uni a fost miercuri. M-am inregistrat de acasa pe site-ul cu evenimente, am facut booking la tot ce se putea si eram foarte fericta ( de ce nu as fi?)
Primul eveniment la care am participat a fost “Welcome Lunch” ( need I mention it was free?) Ca tot omul curios, am luat cate putin din fiecare ca sa “asimilez cultura britanica” (da’ de unde ca unele erau indiene…) Eu cum sunt foarte vorbareata, am cunoscut o multime de oameni din toate colturile lumii ( gotta love diversity) Ne-am adunat la o masa rotunda si am inceput sa ne cunoastem mai bine ( Va zic de pea cum sa nu va straduiti prea mult sa tineti minte numele noilor prieteni din prima zi, fiindca nu veti reusi - eu am repatat numele lor in gand de cateva ori si le-am tinut minte tara – in zilele urmatoare cu siguranta va veti aduce aminte si numele )
A urmat “Campus Tour” – avand in vedere ca nu stau in campus, chiar aveam nevoie de el dar l-am ratat fiindca trebuia sa rezolv niste problem la biblioteca. ( I look on the bright side, macar am mai cunoscut “strumfi” si am aflat unde e biblioteca ) Pentru cei care nu stiu, strumfii sunt student mai “batrani” care lucreaza pentru Student Life, adica apentru facultate, si ajuta noii student sa se integreze si sa se distreze.
“Strumfii” ne-au dus apoi la Manchester Art Gallery ( am mers cu trenul, am aflat unde este Picadilly Rail Station, sic el mai important, nu ne-am pierdut) Nu am avut foarte mult timp la dispozitie sa vizitam toate expozitiile fiindca urma un alt eveniment la care altii s-au inscris. Cam atat s-a intamplat miercuri -pentru mine, altii au mers la petreceri sau in pub.
Joi am ajuns mai devreme si am mai stat de vorba cu “strumfii” ( chiar va recomand sa va imprieteniti cu ei fiindca dau sfaturi super si sunt foarte de treaba) iar la ora10 si ceva n-am organizat in grupuri si am plecat spre Trafford Centre ( eu una vazusem pe net cat de tare era si abia asteptam sa merg) Pot spune ca am avut parte de un “private tour” fiindca din 10 persoane care au venit cu noi, am ramas numai 3 ( si asta cu tot cu Sarah, ghidul nostru) Ne-am invartit ca niste curce bete pe acolo, am fost si am luat pranzul ( am facut o multime de poze, architecture fiind in stil grecesc) si back to the bus pentru universitate. ( eu una eram super mega happy – aici cand sunt reduceri preturile chiar scad) dar am intarziat! Eram atat de suparata fiindca speram sa mai prind un loc la “ Tea Party – An English Affair” Cand in sfarsit am ajuns in campus, m-am intanit cu Vlad care iesise de la petrecere si ne-a spus cat de fain a fost…. “strumful” nostrum ne-a informat ca mai e o petrecere – si normal ca am fost prima care s-a repezit sa mearga – cat am asteptat sa intram, am mai cunoscut si alti student internationali, unii ajunsi chiar in aceiasi zi. Desi titlul suna pompos, petrecerea a fost extraordinar de… amuzanta ( “Strumfii” care s-au ocupat de noi erau majoritate studenti la Performance) si au reusit sa ne faca sa asimilam cateva obiceiuri tipic britanice – sigur vor aparea si pozele pe site in curand. Seara a fost organizat un spectacol foarte reusit la care din pacate am intarziat.
Vineri am participat la “British Game Show” unde am avut sansa sa demonstram ce stim cate ceva despre britanici ( word to the wise: uiteti-va la cateva filme britanice inainte sa veniti aici si exersati Pictionary) Am primit goodie bags. Apoi cred ca am mai bantuit prin marquee si am baut mult ceai iar mai tarziu am fost la un workshop despre uniunea studentilor, unde l-am cunoscut pe presedinte si am aflat mai multe despre organizatia lor ( ce imi place la nebunie este ca toata lumea te ajuta, iti zambeste si iti da multe informatii folositoare)
Si ajungem la partea interesanta – Quiz-ul! Stiam ca va fi interesant, dar nici chiar atat de interesant. La unele intrebari ma uitam cas, la altele radeam in hohote – echipa noastra avea in jur de 15 oameni iar pana la sfarsitul serii, ziceai ca ne cunoastem de ani buni ( long live the beer!)
Urmatorul articol va fi despre Welcome Week 🙂 Campusul a super busy de cand s-au intors "home" students a.k.a britanicii :))
*incep sa folosesc blog-ul drept jurnal :)) that's a new one, even for me
Sambata s-au organizat doua excursii mari si late – una la Castleton ( unde au mers cam 100 de persone) si una la Tatton Park ( unde au platit 100 de personae dar au venit doar 25, aaa…, si pretul a fost numai 5 lire) Initital am fost un pic dezamagita fiindca toti pe care ii cunosteam mergeau la Castleton, dar what the hell, a fost o sansa sa cunosc alti stundenti internationali ( iar drumul cu autocarul a fost mega interesant – am invatat cate ceva despre fiecare cultura plus cateva cuvinte in araba) Nu cred ca pot descrie in cuvinte frumusetiile parcului, iar povestea lui este grozava, demna de filme.
Duminica a fost ziua in care am lenevit – desi era un barbeque pe la ora 15.00, vremea era prea urata si nu m-am dezlipit de canapea unde am mancat floricele cu colegii de casa si ne-am uitat la tv.
Luni deja au inceput inductions, adica introducerea in cursuri – fiecare facultate avea propriul program ( unii au inceput luni, altii miercuri – depinde de curs) Am facut cunostiinta cu profesorii de la jurnalism ( aveam un pic emotii, la urma urmei, e un nou inceput…) Restul colegilor erau fie prea adormiti fie prea timizi, asa ca nu am cunoscut decat o tipa de la acelasi curs ( pe care o gasisem pe yougofurther.co.uk)
Am mers la un suc si am mai stat de vorba cat am mancat si un sandwich si eram iar on the move. Urma Dean’s Adress la ora 14.00 iar noi nu mai gaseam cladirea ( si da, aveam harta) Ne-am dat batute, Kayleigh s-a retras in dormitorul ei, iar eu am posrnit spre casa CAND am zarit cladirea – am avut mult noroc, nu intarziasem decat vreo 3 minute si nu toata lumea intrase in sala. Cred ca voi posta si discursul decanului care a fost pur si simplu extraordinar (toate grijile mele se evaporasera, el ne-a asigurat ca cineva ne va ajuta intotdeauna fie ca avem probleme personale, fie academice)
Marti am mers la un mic dejun informal ( si gratis – dupa cum ne-a spus profa’ : “It’s the first and last time when you’ll get it, so you might as well go”) Si la cat de ametita sunt, am reusit sa dau suc de portocala pe mine asa cu nu am stat prea mult de vorba cu profii mei.
Miercuri am vazut salile in care vom invata si am primit orarul ( luni si vineri nu am ore) si mi-am cunoscut profesorii de la criminologie ( sunt tineri si foarte bine pregatiti) A fost un curs introductive, interactive si foarte instructive. Ne-am uitat la filmulete pe youtube, am discutat liber si ne-am cunoscut mai bine. Sincer, de abia astept sa merg la urmatorul lor curs!
Cam atat despre facultate deocamdata –Dar si informatii despre prima saptamana de cursuri propriu-zise.
Consiliere
Destinații și universități
Carieră
Burse si Finanțare
Evenimente
Povești de succes
Resurse
Contact