Studii in Marea Britanie - interviu cu Corina Bibere

Corina Bibere este absolventă a Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu Jiu. O excursie de care a avut parte în liceu a făcut-o să realizeze că își dorește să studieze în Marea Britanie. Acum este studentă la psihologie și criminologie în cadrul University of Salford în Manchester, oraș de care spune că este îndrăgostită. Reușește să îmbine foarte bine facultatea cu jobul part-time și consideră că studiul în străinătate nu este pentru oricine dar o data ajuns să faci asta viața se schimbă complet.

Care a fost motivația ta de a aplica la studii în străinătate?

Totul a început când aveam 17 ani. Atunci am fost într-o excursie prin Europa și am avut șansa să petrec o săptămână în Anglia, mai exact în Oxford. Mi-am zis că este locul în care mi-ar plăcea să studiez. Nu atât pentru orașul în sine, cât pentru oameni, pentru experiențe, pentru mine. Era ceva diferit, și de ceva diferit aveam nevoie.

Știm că distanța și dorul de casă ne pot face să stăm pe gânduri când vrem să luăm o astfel de decizie. Cum e să ai 20 ani și să fii la aproximativ 2000 km distanță de casă?

E destul de greu. Aș vrea să spun că devine mai ușor cu timpul, dar aș minți. Din contră, într-un fel parcă e mai greu. Ceea ce pot să spun e că te obișnuiești. Conversațiile pe Skype devin la ordinea zilei, chat-ul pe Facebook la fel. Și poate sună ciudat, dar chiar dacă suntem la mile depărtare, sunt mai apropiată de ai mei acum ca niciodată.

În orice țară găsim lucruri bune dar și lucruri rele. Ce îți place cel mai mult în și la țara în care studiezi?

Orașul! Clar orașul e partea mea preferată. Manchester-ul e absolut genial. Nu îmi ajung cuvintele să spun cât de mult îmi place, dar cred că zambetul până la urechi explică totul. Sunt îndrăgostită de tot ce înseamnă Manchester, de la tipii care cântă și dansează pe muzică africană în fiecare sâmbătă, la străzile murdare de duminică dimineață, la arhitectura superbă care te face să simți câteodată că ești într-o altă eră. În fiecare zi ai ceva de făcut, un concert la care să mergi, o expoziție care abia s-a deschis, un pub de care tocmai ai aflat. Și ceea ce îmi place cel mai mult este că există ceva pentru toată lumea. “Diversitate” e cuvântul care descrie cel mai bine orașul. Și prin diversitate vine și toleranța. Ești diferit de alții și e ok.

Cum e o zi din viața ta de student?

Mă trezesc pe la 9, merg la cursul de la 11 și la 2 sunt deja acasa. Am doar 10 - 12 ore pe săptămână. Merg la bibliotecă cu o colegă, sau la un seminar. În curând se face seară și trebuie să merg la muncă. Încep tura la pub și asta înseamnă mereu ceva nou.

Partea financiară influențează puternic decizia de a pleca la studii în străinătate. Tu cum te descurci cu banii, care sunt sursele tale de venit?

În primul an, mama obișnuia să îmi trimită bani. Dar o dată ce mi-am găsit un job part-time a început să îmi trimită din ce in ce mai puțini, ca mai apoi să nu îmi mai trimită deloc. Acesta e unul dintre lucrurile de care sunt mândră. Mă descurc destul de bine singură, pe banii mei.

Cu ce diferă sistemul de învățământ în care studiezi acum față de cel românesc?

Totul e foarte structurat. Îți predau numai ce ține strict de profilul ales, fără să te încarce cu alte materii. Totul e scurt și la obiect. La fiecare curs profesorii au deja pregatită o prezentare și de multe ori avem și materiale adiționale care ne ajută să înțelegem mai bine subiectele de discuție. În plus, există o platforma online, numită Blackboard, pe care sunt uploadate toate materialele folosite, unde avem și orarul, unde uploadăm și assignment-urile, unde primim și notele și feedback-ul de la lectori. În plus, site-ul facultății are multe alte avantaje. Putem să căutăm online cărțile din bibliotecă, primim noutăți de la facultate și chiar și anunțuri despre noi job-uri disponibile. După cum am spus, totul e structurat, menit să ușureze munca studentului.

Tu ai făcut alegerea și poți vorbi din experiență: de ce să aplice un elev pentru o oportunitate de studii în străinătate?

Motivele nu sunt puține. Și nu cred că oricine  poate să se adapteze. Dar o dată ajuns acolo, viața ți se schimbă complet. Lumea ți se deschide în față. Cine vrea să aplice, să o facă, în primul rând, pentru propria persoană. Pentru un alt tip de experiențe, pentru alt tip de locuri. Pentru aventură, pentru prieteni noi. Pentru un viitor diferit. Sunt multe oportunități.

Care ar fi trei sfaturi importante de care ar fi bine să țină cont colegii tăi mai mici de liceu?

Cred că primul lucru pe care l-aș spune ar fi să fie pregătiți să se simtă singuri la început. Este ok, cu toții am avut o perioadă așa, și va trece fără să își dea seama. Să aibă răbdare pentru că adaptarea la un loc nou, complet diferit, nu se realizează într-o zi, două. Al treilea lucru de menționat, ar fi să profite de toate ocaziile care implică ceva nou. Ele reprezintă provocări și trebuie trate ca atare: cu o gândire pozitivă și mult curaj.