Dacă în episodul trecut am văzut cât de friguroasă poate fi iarna dacă ești îmbrăcat subțire, de data aceasta vom sublinia într-o nuanță mai deschisă faptul că în cele din urmă, chiar dacă umbli prin întuneric, determinarea și speranța te ajută să te de agăți câte o lumină cât de mică pentru a ieși la suprafață. În acest episod privim spre cum să transformi nu-ul în da în ceea ce privește un loc de muncă, cum să fii un student adevărat și să economisești la maximum și despre cum m-a ajutat facultatea în procesul de angajare.
Poate din curiozitate, poate din dorința de a confirma sau a infirma bănuielile proprii, una din întrebările primite adesea de viitori studenți care plănuiesc să părăsească România în căutarea unui mediu universitar mai ''profi'' este: De ce ai ales Olanda? De aceea astăzi, în locul obișnuitelor Amintiri din Studenție, vom discuta despre motivele pentru care am ales să studiez și să rămân aici, motive care poate vor reprezenta și motivele tale de a mi te alătura. Voi împărți articolul în două categorii: 1) De ce am venit eu aici și 2) De ce e super-mega-tare să studiezi aici. Așadar:
La începutul lui noiembrie rămăsesem fără bani și cu minus 800E în cont. Sărăcia e adeseori unul dintre cele mai adevărate și pure stări în care poate fi o persoană. Atunci când nu mai ai nimic, nu mai ai de ce te preface, totul devine o luptă de a mai supraviețui încă o zi. Veți spune că exagerez, că nu era chiar atât de grav... era chiar mai mult de-atât! Deși puteam să mă întorc acasă, aș fi înfruntat ceva chiar mai îngrozitor decât asta. Când ești doar sărac, te ai măcar pe tine însuți, dar când îți dezamăgești propriile așteptări, dacă eu aș fi făcut asta, aș fi simțit că nu mai trăiesc ca un om, ci ca un câine. Un început dramatic - dramatic de adevărat - așa am întâmpinat eu începutul iernii olandeze! Să vedem împreună ce te poate aștepta dacă te aventurezi nebunește în necunoscut!
Salutări! Astăzi vom face ceva role-play, intrând în pielea vânătorilor de mituri, pentru a afla mai multe despre diferența dintre Hogeschool (a.k.a. University of Applied Sciences) și Universitate, punând opinia publică, miturile și părerile preconcepute față în față cu realitatea.
Salutări! Ne regăsim astăzi discutând despre ceea ce poate fi, în curând, experiența ta, dacă alegi să studiezi în Utrecht sau oriunde în Olanda, în general. În Episodul II am descoperit lumea libertății totale, cea pe care o așteptam de pe băncile liceului. Mai apoi primul contact cu Universitatea, cu încercările de a găsi o slujbă și câte puțin despre cultura olandeză. Astăzi ne propunem să discutăm despre ''promovarea'' de la programul normal de Business Administration la una din cele două clase speciale, Fast-Track, experiența primului job și câteva sfaturi utile atunci când rămâi cu... nimic.
Continuăm astăzi să ne reamintim de ceea ce se întampla în primele zile ale venirii mele în Utrecht. În Episodul I am discutat pe scurt motivele alegerii Olandei ca țara studenției mele, și ceva mai pe lung începutul călătoriei, care a fost totodată atât de așteptat, dar și de surprinzător. Scopul acestei istorisiri este nu doar de a împărtăși o povestire interesantă (poate), ci de a oferi celor ce intenționează să urmeze același traseu o idee despre ceea ce vor găsi aici și despre cum să (sau cum să nu) abordeze anumite situații.
Paul Macinic a absolvit Colegiul Economic Arad și a ales să studieze în Danemarca la University College of Northern Denmark. A știut mereu că vrea să studieze în străinătate, e fericit cu alegerea făcută și crede că provocările întâmpinate l-au adus unde este acum. Cu gândul și la amicii lui din România, Paul încurajează tinerii să profite de experiența internațională pentru că „e o oportunitate unică, nimic nu te trezește la realitate mai bine ca acest lucru”.
Care a fost motivația ta?
La început eram indecis în privința destinației, oscilam între Anglia și Danemarca. Am călătorit prin majoritatea țărilor europene însă nu am reușit să ajung niciodată în Nordul Europei, iar acesta era cel mai bun moment. S-a dovedit a fi o alegere înțeleaptă, deoarece Danemarca e complet diferită față de ceea ce am vazut până acum.
Cum e să ai 19 ani și să fii la 2150 km distanță de casă?
Nu a fost ușor, într-adevăr, trebuie să înveți să te descurci singur și brusc trebuie să te maturizezi. În special la început, când nu prea știi mare lucru despre locul unde ai aterizat, ai o tendință să te simți ciudat însă în același timp ești și entuziasmat să descoperi orașul, cultura și nu ai timp să te îngrijorezi sau să te intristezi.
Ce îți place cel mai mult în și la Danemarca?
Sunt lucruri bune și lucruri rele și în Danemarca. Îmi place faptul că ai foarte multe oportunități odată ce petreci puțin timp acolo și faptul că oamenii sunt pozitivi și nu au nicio grijă.
Cum e o zi din viața ta de student la UCN?
De obicei mă trezesc la ora 7 și mă duc la școală cu bicicleta sau autobuzul. Cursurile încep la ora 08:30 și pot dura până la ora 15:30 maxim. Sunt unele zile în care ai cursuri una sau două ore pe zi.
Un lucru foarte interesant este că doar un profesor îți predă pe zi, nu ai matematică, română, istorie, geografie și informatică în aceeași zi cu mulți profesori. Într-o zi normală de școală, profesorul vine la clasa și predă doar o singură materie timp de patru-cinci ore sau cât e nevoie, iar studenții decid când doresc pauza.
Cum te descurci cu banii, care sunt sursele tale de venit?
Dupa doi ani petrecuți în Danemarca și după toate estimările și testele mele am ajuns la concluzia că poți să trăiești în [Danemarca] cu 450 - 500 euro pe lună. Astfel ai ce să mănânci, să bei, să plătești chiria și utilitățile și să ieși o dată sau de două ori pe luna în weekend.
La început am lucrat la un mall, făceam parte din echipa de curățenie care lucra înainte să se deschidă mall-ul la ora 5:30 dimineața. Am lucrat 1 an și 2 luni acolo însă nu mai vrea să revin. Nu e ușor, dar dacă ești perseverent îți găsești de lucru până la urmă.
Momentan lucrez la o companie de programare și web design. Am fost intern la această companie pe o perioada de trei luni, iar directorului i-a plăcut cum lucrez și a decis să mă angajeze.
Cu ce diferă sistemul de învățământ din Danemarca față de cel românesc?
Întrebarea este ce nu diferă între cele două sisteme? Totul e diferit. În primul rând, accentul se pune pe practică și pe un mod de predare care îi face pe studenți să gândească. Tot parcursul școlar e împărțit în perioade bine delimitate, iar de-a lungul fiecărei perioade se derulează un proiect unde înveți ceva specific temei proiectului. La final de perioadă există o evaluare.
Cu profesorii vorbești pe numele mic, nu trebuie să le spui domnul sau doamna iar dacă ai nelămuriri poți programa oricând cu ei o întâlnire în scopul clarificării problemei.
De ce să aplice un elev pentru o oportunitate de studii în străinătate?
E o oportunitate unică, nimic nu te trezește la realitate mai bine ca acest lucru și e o experiență complet diferită. Pe lângă toate acestea, înveți multe lucruri, înveți să te descurci pe cont propriu și, poate cel mai important. Odată ce ai terminat o facultate în străinătate ai complet alte oportunități și doar prin faptul că trăiești acolo ți se deschid o grămadă de uși și îți dezvolți viziunea viitorului tău.
Care ar fi trei sfaturi importante de care ar fi bine să țină cont colegii tăi mai mici de liceu?
Cel mai important e să aibă un psihic foarte puternic și să nu dea înapoi la primul obstacol pe care îl vor întâlni, fiindcă vor fi destule însă în cele din urma toate se rezolvă. E greu să te rupi de toate lucrurile pe care le lași în urmă în România și de aceea când ești acolo trebuie să te gândești doar la ceea ce faci acolo.
Să își strângă bani fiindcă la început va fi costisitor și e dificil să îți găsești un part time job din care să te întreții.
Să învețe daneza dacă pot, asta e foarte important și crește șansele de a găsi un job și prieteni. Să își facă prieteni danezi!
Dacă citești aceste rânduri cântărind decizia venirii la University of Applied Sciences Utrecht, dacă destinația ta este Olanda, iar întrebările cu privire la studiile și viața de aici rămân fără răspuns, ești în locul potrivit. Acum un an și jumătate am fost ca tine.
"Aventura H.U." e un proiect desfășurat de Edmundo, în colaborare cu Universitatea de Științe Aplicate Utrecht, cunoscută ca și H.U. (Hogeschool Utrecht), prin care acestea doresc să ofere mai multă lumină asupra unui mediu nu foarte cunoscut sau populat de către români. Vei găsi aici scurte povestiri despre cum eu, ca student aici, am întâmpinat fenomenul Olanda, mediul universitar Olandez, și lucruri care te vor ajuta pe parcursul călătoriei tale, îti vor răspunde la întrebări sau se vor fi dovedit a fi pur și simplu o lectură plăcută. Pentru început, cine sunt eu?
Cei mai mulţi dintre absolvenţii de liceu aleg să continue studiile în România. Dintre cei care îşi doresc să plece, însă, din diverse motive, sunt nevoiţi să rămână în ţară, unii aleg să studieze altundeva la nivel de master. În urma experienţei academice şi profesionale din România, mulţi tineri doresc să aibă un nou început, cu promisiuni mai bune de viitor, continuându-şi studiile în cadrul universităţilor din alte ţări europene.
De ce ai pleca să faci studii în altă parte?
Tinerii care doresc studii specializate şi cu o programă adaptată nevoilor de pe piaţa muncii aleg să studieze în străinătate, unde au, de cele mai multe ori, şansa de a face stagii de practică şi de a acumula mai multe competenţe care să le sporească succesul în carieră.
Până de curând, un impediment real era reprezentat de costurile studiilor la alte universităţi decât cele române. Având în vedere că pentru master studiile erau foarte rar subvenţionate în Europa şi în lume, studenţii alegeau să se înscrie în ţară. Astăzi, taxele în România sunt aproape egale cu cele din multe ţări europene sau chiar mai ridicate, la anumite instituţii, iar pentru a obţine un loc bugetat examenul de admitere este o condiţie des întâlnită.
Care sunt costurile pentru master în străinătate?
Deşi există ţări precum Marea Britanie, în care masterele costă mult comparativ cu România (taxa de şcolarizare pleacă de la 3500 de lire şi poate ajunge la zeci de mii de lire pe an, în funcţie de universitate şi de domeniu), în state precum Italia, Olanda, Belgia sau Suedia găsim oferte educaţionale tentante.
Italia – educaţia la ea acasă
Universitatea Bologna, cea mai veche universitate din Europa, este o garanţie pentru tradiţia în educaţie şi pentru promisiunile sistemului din Italia.
Pentru cei care doresc să urmeze studii în Italia, guvernul italian oferă posibilităţi de finanţare, fie directe, fie indirecte, prin fundaţiile universităţilor. De exemplu, Universitatea Cattolica del Sacro Cuore din Milano are o fundaţie proprie prin care îi finanţează pe cei care au nevoie de fonduri pentru a urma studii. Mai mult, taxele la această universitate, precum şi în general în Italia, sunt calculate în funcţie de veniturile salariale ale studentului sau ale parinţillor. Concret, pentru studenţii români care aplică aici la un program de studii, taxele se calculează la un prag de 2500 de Euro pe an, cu posibilitatea de a primi finanţare pentru costurile de şcolarizare, dar nu numai. De menţionat că în atribuirea finanţării fiecare caz de aplicaţie este tratat individual.
Olanda – un sistem educaţional ireproşabil
Probabil o noutate pentru majoritatea persoanelor interesate de studii în străinătate, Olanda este o opţiune demnă de luat în seamă. Dintre ţările în care engleza nu este limbă oficială, Olanda este cea cu cele mai multe programe de studiu în limba engleză. Deşi taxele lor sunt accesibile, Olanda este, de asemenea şi singura ţară din Europa care oferă sprijin guvernamental sub forma unui împrumut pentru nivel de master. Orice program de master pentru un cetăţean European costă 1835 de Euro, pentru care se poate accesa finanţare, iar cei care fac dovada că lucrează legal beneficiază de o bursa din partea guvernului, între 250 şi 500 de Euro, în funcţie de venituri.
Mai mult decât atât, calitatea educaţiei este recunoscută la nivel internaţional. 12 din cele 19 universităţi de cercetare din Olanda se află în Top 200 (Top QS). Universităţi precum Groningen University, Radboud , Twente şi Tilburg sunt recunoscute fiecare pentru anumite domenii predilecte. Spre exemplu, Twente este o universitate axată pe tehnologie şi business, în timp ce Tilburg este recunoscută în Olanda pentru Şcoala de Drept.
Belgia – raport avantajos între calitatea studiilor şi costuri
Belgia face parte din categoria ţărilor în care un program de master costă mai puţin decât în România. Multe universităţi din Belgia au în oferta educaţională mastere ale căror taxe gravitează în jurul sumei de 600-700 Euro pe an. Universităţile sunt foarte orientate profesional, având multe programe de studiu de un singur an, mai concentrate, cu stagii de practică incorporate şi evaluări pe baza de proiecte.Un exemplu îl oferă Vrije Universiteit Bruxelles, cu o varietate de programe pe mai multe domenii, ale căror costuri sunt de 600 Euro pe an. Dintr-un testimonial cu Ioana Mardare, masterandă la „Master of Science in Communication Studies, New Media and Society in Europe“ la Faculty of Arts and Philosophy de la această universitate am aflat următoarele:
”Mi-am dorit mereu să studiez în străinătate, iar în anul trei de licenţă am început căutările. Masterul de la VUB din Belgia respecta cerinţele mele şi se încadra şi în bugetul pe care îl aveam disponibil. M-a încântat foarte mult idea apropierii de instituţiile europene şi posibilitatea unui stagiu de practică. Programul flexibil mi-a permis să fac şi cursuri de franceză şi de olandeză la universitate. Acum mă pregătesc de dizertaţie şi lucrez cu centrul de consultanţă în carieră al universităţii pentru a-mi găsi un job.”
Suedia – studii gratuite
Asemenea celorlalte ţări nordice, Suedia are un sistem educational eficient, iar faptul că oferă studenţilor cu statut de cetăţean european facilitatea de a beneficia de studii gratuite, la fel ca propriii studenţi, face ca această ţară să se numere printre preferinţele studenţilor ca destinaţie de master. Deşi deadline-urile universităţilor din Suedia pot părea restrictive pentru mulţi aplicanţi români, instituţiile sunt destul de flexibile şi aplicaţiile corecte trimise după termenul limită au şanse mari de succes.
de Roxana Pantazică (publicat iniţial în Adevărul)
Ai făcut o aplicație de succes și ai fost acceptat la o universitate din Marea Britanie. Și acum ce e de făcut pentru a obține finanțare? Guvernul Marii Britanii susține studenții care doresc să urmeze ciclul de licență în Marea Britanie oferindu-le posibilitatea de a accesa un împrumut pe termen lung.
Ce este acest împrumut și cine îl obține?
Acest împrumut este oferit de Student Loans Company și este dedicat special studenților la nivel de licență. Cei mai mulți studenți care aleg Marea Britanie ca destinație de studiu accesează acest împrumut, din moment ce taxele ajung la 9.250 de lire/an. Majoritatea universităților oferă programe de studiu ce pot fi acoperite prin împrumut guvernamental, însă există anumite universități private la care dacă studenții se înscriu, nu pot primi finanțare integrală, ci doar 6.000 lire/an. De aceea, este util ca inainte de a aplica să fie verificat dacă pe site-ul universității apar informații despre soluțiile de finanțare.
Cei care pot accesa acest împrumut sunt viitori studenți, care au aplicat la un program de licență în Marea Britanie și care au acceptat o ofertă din partea unei universități. Pentru a fi eligibil trebuie să fii cetățean al Marii Britanii sau al Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, toți cetățenii români pot obține acest împrumut, în baza acceptului unei oferte universitare. Desi procedura impune ca fiecare aplicant să facă o cerere pentru acest împrumut, nu există riscul ca acesta să nu fie acordat decât în cazuri excepționale. Este, de asemenea, util de știut, că limită de vârstă este de 60 de ani.
Cine NU poate obține un împrumut guvernamental?
Oportunitatea de finanțare este deschisă celor care urmează pentru prima dată facultate. Așadar, cei care au studiat deja în România nu mai au acces la împrumut. Chiar și în acest caz, absolvenții unor instituții private din țara noastră care nu au calificările finale obținute pot beneficia de împrumut. De asemenea, numărul maxim de ani pentru care se poate lua împrumut este 4, iar cei care au făcut deja un an sau doi ani de facultate, pot accesa împrumutul însă vor avea dreptul la acesta numai pentru anii rămași de studiu. Astfel, cei care au făcut un an de studiu aici, pot alege sa facă studii de licență de trei ani și au în continuare dreptul de a-și acoperi taxele de studiu prin împrumut, cei care au făcut doi ani de studii aici si vor sa înceapă un program nou în Marea Britanie vor avea dreptul la doi ani de împrumut, însă cel de-al treilea va trebui acoperit din alte surse etc.
Care sunt condițiile de returnare?
Deloc similar cu tot ceea ce înseamnă un împrumut pentru studii în România, oferta Marii Britanii este foarte accesibilă. Acesta se returnează numai și numai după terminarea studiilor și doar dacă absolventul depășește un anumit prag salarial. Student Loans Company, instituția care oferă această soluție de finanțare va stabili un plafon salarial (indiferent de țara în care absolventul va alege să lucreze, deoarece acesta nu este condiționat să rămână sau să părăsească UK) și se va returna 9% pe an din ceea ce depășește acest plafon. Suma datorată se ajustează la rata inflației.
Pentru un absolvent, aceşti 9% pe an se traduc în costuri foarte reduse în primii ani de la absolvire: până în momentul în care absolventul atinge plafonul (actualmente, 21.000 de lire sterline pe an), nu trebuie să plătească nimic; iar dacă veniturile lui depăşesc pragul, suma plătită va fi de ordinul sutelor de lire sterline pe an – abia după ce veniturile sale ar fi de peste 32.000 de lire pe an, suma anuală datorată de absolvent către Student Loans Company ar trece de 1.000 de lire sterline. Fiind un împrumut, va avea și o dobândă. Pe perioada studiilor (până în luna aprilie a anului următor celui în care ai terminat studiile) dobânda este RPI (inflația din UK în anul respectiv) adica 3,3% în momentul de față +3%.
Așadar, pentru cei care au început studiile în 2018, dobânda este de 6,3% pentru primul lor an de studiu. RPI-ul diferă în fiecare an și în funcție de acest indicator, astfel ți se va modifica și dobânda (în majoritatea timpului RPI este în jur de 3 – 3,5%). Începând cu luna aprilie a anului următor celui în care ai terminat studiile, vei avea dobânda care diferă în funcție de venit. Vei plăti numai RPI-ul dacă venitul tău este sub 25.000 lire/an, crescând până la RPI + 3% dacă venitul tău este peste £45.000.
Dacă vei câștiga între 25.000 și 45.000 lire/an, dobânda va fi RPI + între 0 și 3%, în funcție de venitul tău (Student Loan Company îți va calcula dobânda exactă).
Atenție! Dacă nu informezi Student Loan Company periodic de veniturile tale, dobânda va fi cea maximă si anume RPI + 3%, indiferent dacă venitul tău este sub £45,000 sau nu. Iata, pe scurt, cum poți calcula dobânda în funcție de venit:
Iata, pe scurt, cum poti calcula dobanda in functie de venit:
Ce se întâmplă dacă:
Absolventul nu se angajează imediat după terminarea studiilor?
În acest caz, studentul nu va plăti nimic. Va începe să returneze abia când va avea primele venituri și numai dacă aceste venituri sunt peste suma plafon.
Absolventul decide că dorește o pauză și nu mai dorește să se angajeze?
Toată perioada cât acesta nu va avea venituri, nu va trebui să returneze nimic, doar că va trebui să comunice lipsa fondurilor și motivele celor de la Student Loans Company.
Absolventul lucrează în altă țară decât UK?
Dacă absolventul muncește în alt stat, atunci Student Loans Company va stabili plafonul pentru țara respectivă și suma se va ajusta la rata inflației tot din țara respectivă.
Ce formalități trebuie făcute pentru acest imprumut?
Ca formalitate de bază, trebuie completat un formular pus la dispoziție de către consilierii EDMUNDO.
Formularul completat se trimite împreună cu copia certificată a actului de identitate prin poștă, către Student Loans Company, la adresa specificată.
Servicii
Destinații și universități
Carieră
Burse si Finanțare
Evenimente
Povești de succes
Resurse
Contact
Poate din curiozitate, poate din dorința de a confirma sau a infirma bănuielile proprii, una din întrebările primite adesea de viitori studenți care plănuiesc să părăsească România în căutarea unui mediu universitar mai ''profi'' este: De ce ai ales Olanda? De aceea astăzi, în locul obișnuitelor Amintiri din Studenție, vom discuta despre motivele pentru care am ales să studiez și să rămân aici, motive care poate vor reprezenta și motivele tale de a mi te alătura. Voi împărți articolul în două categorii: 1) De ce am venit eu aici și 2) De ce e super-mega-tare să studiezi aici. Așadar:
