Viața de student în Marea Britanie prin ochii lui Răzvan Stăncescu

Răzvan Stăncescu a absolvit Colegiul Național Elena Cuza din București și a decis să urmeze apoi studiile unei facultăți din Marea Britanie. Astăzi este student la arhitectură al University of Huddersfield. Îl bucură caracterul organizat al învățământului și vieții de zi cu zi din țara sa adoptivă. Răzvan îi sfătuiește pe elevii de liceu care se gândesc să meargă la studii în străinătate să aibă curaj și să se pregătească din timp și temeinic pentru acest pas.

Care a fost motivația ta de a aplica la studii în străinătate?

Ei bine, deşi trebuie să recunosc că nu am ştiut de la început la ce să mă aştept, atât sistemul de învăţământ britanic, în special modul în care cursul de arhitectură este structurat, cât şi modul de viaţă pe care britanicii îl adoptă, au reprezentat câţiva dintre factorii ce m-au determinat să aleg să studiez în străinătate. Nu în ultimul rând, consider că posibilitatea de a studia într-o limbă străină la o universitate din afară ţării poate deschide porţile mai multor oportunităţi de angajare după terminarea anilor de studiu.

Știm că distanța și dorul de casă ne pot face să stăm pe gânduri când vrem să luăm o astfel de decizie. Cum e să fii atât de tânăr și să te afli la o așa mare distanță de casă?

Distanţa de casă e greu de digerat în primele săptămâni, dar eu sunt de părere că în timp aduce mai multe avantaje decât dezavantaje. Reprezintă un pas important către maturitate, dar şi o valoroasă experienţă în ceea ce priveşte organizarea şi managerierea noilor responsabilităţi.

În orice țară găsim lucruri bune dar și lucruri rele. Ce îți place cel mai mult la Marea Britanie?

În primul rând găsesc sistemul de învăţământ a fi foarte bine organizat. Calmul, răbdarea, respectul dar şi nivelul ridicat de implicare de care profesorii dau dovadă faţă de studenţi crează un mediu de studiu ce încurajează orice student să meargă mai departe. De asemenea, facilităţile la care studenţii au acces în cadrul campusului universitar sunt performante şi uşor de folosit.

Calmul, răbdarea şi respectul se regăsesc şi în rândul oamenilor, indiferent că este vorba de o călătorie cu autobuzul, o coadă foarte mare la supermarket sau o simplă convorbire telefonică formală.

Rareori se întâlnesc ambiguităţi în ceea ce priveşte claritatea unui document, a unei tranzacţii sau explicaţii, indiferent că este vorba de o operaţiune bancară, orice fel de operaţiune prin telefon sau orice fel de nelămurire.

Cum e o zi din viața ta de student?

Pot spune că nicio zi nu este la fel ca cealaltă. Rareori nu găsesc ceva util de făcut. În principiu îmi ocup timpul cu studiul, faţă de care nu îmi pot lua gândul nicio clipă în special acum, în ultimul an de studii, şi cu gătitul, care de asemenea îşi regăseşte locul în programul meu săptămânal. Cu toate acestea, am şi timp de distracţie, deşi acum sunt în anul 3. Sala de forţă şi înotul sunt de asemenea în programul meu săptămânal.

Partea financiară influențează puternic decizia de a pleca la studii în străinătate, în mod deosebit pentru că există stereotipul conform căruia este scump. Tu cum te descurci cu banii, care sunt sursele tale de venit?

Datorită intensităţii în ceea ce priveşte ritmul de lucru al facultății, nu am avut timpul necesar pe care să îl aloc unui job, mai ales că până la 1 ianuarie 2014, atât românilor, cât şi bulgarilor le era necesar un "yellow card" pentru a se angaja. Procesul de obţinere a acestuia era destul de anevoios, cu toate că, odată obţinut, chiar și găsirea unui loc de muncă pe post de asistent în domeniul de studiu era foarte posibilă.

Acest proces poate fi urmat acum cu şi mai mare uşurinţă datorită ridicării restricţiilor de muncă.

Programul prin care statul englez împrumută studenţii cu o anumită sumă de bani menită să acopere costul studiilor este benefic. Acest împrumut va fi recuperat de către stat după ce absolvenții se angajează și depășesc ca salariu o anumită sumă stipulată în contract. În acel moment se va retrage din venit un procent destul de mic în fiecare lună.

Cu ce diferă sistemul de învățământ în care studiezi acum față de cel românesc?

Îmi este destul de greu să fac o comparaţie între sistemul universitar românesc şi cel britanic pentru că nu am experimentat nici măcar o oră de curs în cadrul unei universităţi din România.

Cu toate acestea, îmi pot oferi părerea bazată pe descrierea colegilor din ţară şi mă pot referi doar la desfăşurarea studiilor de arhitectură. Pentru început, una dintre diferenţe este faptul că în Marea Britanie cursul de arhitectură este structurat în mod diferit. Partea 1 conţine 3 ani de studii urmaţi de 1 an de practică în domeniu, după care masteratul constă în 2 ani de studii şi unul de practică în domeniu. Doctoratul constă într-un alt an de studii.

Nu în ultimul rând, modul de lucru este diferit. Părerea mea este că în Marea Britanie există mai multă libertate de exprimare în ceea ce priveşte desfăşurarea unui proiect.

Alegerea unei universităţi din străinătate oferă o experienţă pe cât de nouă, pe atât de utilă. Cunoaşterea unei noi culturi, perfecţionarea limbii engleze dar şi managerierea noilor responsabilităţi sunt factori importanţi în ceea ce priveşte pregătirea pentru lumea joburilor. Deşi foarte importanţi, aceştia nu sunt decât nişte factori adiacenţi sistemului de învăţământ şi modului de predare ce sunt menite să dea studenţilor încredere să meargă mai departe.

Care ar fi trei sfaturi importante de care ar fi bine să țină cont tinerii care doresc să studieze în străinătate?

E preferabil ca alegerea să fie făcută din timp pentru a nu grăbi demersurile în vederea constituirii aplicaţiilor către universităţi.

Un examen de limba engleză este cerut de către majoritatea universităţilor din Marea Britanie, de obicei IELTS sau Cambridge, aşa că ar fi foarte folositor să aibă aceste diplome cât mai devreme posibil.

Al treilea punct, care se referă doar la arhitectură, este faptul că universitatea va cere un portofoliu înainte de admitere, aşa că pregătirea acestuia din timp este benefică.

Studii in Marea Britanie - interviu cu Corina Bibere

Corina Bibere este absolventă a Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu Jiu. O excursie de care a avut parte în liceu a făcut-o să realizeze că își dorește să studieze în Marea Britanie. Acum este studentă la psihologie și criminologie în cadrul University of Salford în Manchester, oraș de care spune că este îndrăgostită. Reușește să îmbine foarte bine facultatea cu jobul part-time și consideră că studiul în străinătate nu este pentru oricine dar o data ajuns să faci asta viața se schimbă complet.

Care a fost motivația ta de a aplica la studii în străinătate?

Totul a început când aveam 17 ani. Atunci am fost într-o excursie prin Europa și am avut șansa să petrec o săptămână în Anglia, mai exact în Oxford. Mi-am zis că este locul în care mi-ar plăcea să studiez. Nu atât pentru orașul în sine, cât pentru oameni, pentru experiențe, pentru mine. Era ceva diferit, și de ceva diferit aveam nevoie.

Știm că distanța și dorul de casă ne pot face să stăm pe gânduri când vrem să luăm o astfel de decizie. Cum e să ai 20 ani și să fii la aproximativ 2000 km distanță de casă?

E destul de greu. Aș vrea să spun că devine mai ușor cu timpul, dar aș minți. Din contră, într-un fel parcă e mai greu. Ceea ce pot să spun e că te obișnuiești. Conversațiile pe Skype devin la ordinea zilei, chat-ul pe Facebook la fel. Și poate sună ciudat, dar chiar dacă suntem la mile depărtare, sunt mai apropiată de ai mei acum ca niciodată.

În orice țară găsim lucruri bune dar și lucruri rele. Ce îți place cel mai mult în și la țara în care studiezi?

Orașul! Clar orașul e partea mea preferată. Manchester-ul e absolut genial. Nu îmi ajung cuvintele să spun cât de mult îmi place, dar cred că zambetul până la urechi explică totul. Sunt îndrăgostită de tot ce înseamnă Manchester, de la tipii care cântă și dansează pe muzică africană în fiecare sâmbătă, la străzile murdare de duminică dimineață, la arhitectura superbă care te face să simți câteodată că ești într-o altă eră. În fiecare zi ai ceva de făcut, un concert la care să mergi, o expoziție care abia s-a deschis, un pub de care tocmai ai aflat. Și ceea ce îmi place cel mai mult este că există ceva pentru toată lumea. “Diversitate” e cuvântul care descrie cel mai bine orașul. Și prin diversitate vine și toleranța. Ești diferit de alții și e ok.

Cum e o zi din viața ta de student?

Mă trezesc pe la 9, merg la cursul de la 11 și la 2 sunt deja acasa. Am doar 10 - 12 ore pe săptămână. Merg la bibliotecă cu o colegă, sau la un seminar. În curând se face seară și trebuie să merg la muncă. Încep tura la pub și asta înseamnă mereu ceva nou.

 

Partea financiară influențează puternic decizia de a pleca la studii în străinătate. Tu cum te descurci cu banii, care sunt sursele tale de venit?

În primul an, mama obișnuia să îmi trimită bani. Dar o dată ce mi-am găsit un job part-time a început să îmi trimită din ce in ce mai puțini, ca mai apoi să nu îmi mai trimită deloc. Acesta e unul dintre lucrurile de care sunt mândră. Mă descurc destul de bine singură, pe banii mei.

 

Cu ce diferă sistemul de învățământ în care studiezi acum față de cel românesc?

Totul e foarte structurat. Îți predau numai ce ține strict de profilul ales, fără să te încarce cu alte materii. Totul e scurt și la obiect. La fiecare curs profesorii au deja pregatită o prezentare și de multe ori avem și materiale adiționale care ne ajută să înțelegem mai bine subiectele de discuție. În plus, există o platforma online, numită Blackboard, pe care sunt uploadate toate materialele folosite, unde avem și orarul, unde uploadăm și assignment-urile, unde primim și notele și feedback-ul de la lectori. În plus, site-ul facultății are multe alte avantaje. Putem să căutăm online cărțile din bibliotecă, primim noutăți de la facultate și chiar și anunțuri despre noi job-uri disponibile. După cum am spus, totul e structurat, menit să ușureze munca studentului.

 

Tu ai făcut alegerea și poți vorbi din experiență: de ce să aplice un elev pentru o oportunitate de studii în străinătate?

Motivele nu sunt puține. Și nu cred că oricine  poate să se adapteze. Dar o dată ajuns acolo, viața ți se schimbă complet. Lumea ți se deschide în față. Cine vrea să aplice, să o facă, în primul rând, pentru propria persoană. Pentru un alt tip de experiențe, pentru alt tip de locuri. Pentru aventură, pentru prieteni noi. Pentru un viitor diferit. Sunt multe oportunități.

Care ar fi trei sfaturi importante de care ar fi bine să țină cont colegii tăi mai mici de liceu?

Cred că primul lucru pe care l-aș spune ar fi să fie pregătiți să se simtă singuri la început. Este ok, cu toții am avut o perioadă așa, și va trece fără să își dea seama. Să aibă răbdare pentru că adaptarea la un loc nou, complet diferit, nu se realizează într-o zi, două. Al treilea lucru de menționat, ar fi să profite de toate ocaziile care implică ceva nou. Ele reprezintă provocări și trebuie trate ca atare: cu o gândire pozitivă și mult curaj.

 

Nu există ”nu se poate” - interviu cu Andreea Mitran despre studiile în Danemarca

Andreea Mitran a absolvit Colegiul Național ”Carol I” Craiova în cadrul profilului filologie bilingv – spaniolă. În prezent, studiază Marketing în Danemarca, la Lillebaelt Academy. Consideră că decizia de a-și continua studiile în străinătate a fost una inspirată și îi încurajează pe ceilalți tineri spunând că nu există ”nu se poate”, ci doar ”nu vreau”.

Iată ce ne-a spus Andreea despre experiența de studii în Danemarca.

Motivul pentru care am hotărât să îmi continui studiile în străinătate a fost nesiguranța posibilității de a mă realiza în România  pe propriile forțe. Mama mea m-a încurajat și susținut să plec din România, iar după un an și jumătate, pot spune că am luat cea mai bună decizie a vieții mele.

Când alegi un astfel de drum, cel mai mult contează motivația. Eu am avut 100% motivație să plec și acum sunt foarte fericită pentru tot ce am realizat.

Cel mai mult îmi place în Danemarca zâmbetul oamenilor de pe stradă, din autobuz, din supermarket, de la concert, de la școală. Oriunde, sunt foarte politicoși și încearcă să te ajute atunci când văd că ai nevoie. Partea mai puțin bună este că uneori nu ți se spune atunci când greșești și ești lăsat să înveți din propriile erori. Danezii nu te vor contrazice niciodată, ei vor aduce argumente care să te îndrume către drumul cel bun, dar nu te vor critica direct. Trebuie să ai un simț al subtilității dezvoltat.

O zi din viața de student este captivantă pentru că sunt foarte multe activități disponibile. De exemplu, marțea încep cursurile de la 08:05 și rămân la facultate până la 12:00 sau 13:30. După ce termin, merg de obicei la un eveniment sau un prânz cu prietenii. La ora 17:00 particip la cursurile de limbă daneză, iar seara când ajung acasă citesc cazul practic sau cartea de curs și mă relaxez. Dacă trebuie să descriu, spre exemplu, ziua de vineri, aceasta este mai relaxată pentru că nu trebuie să merg la cursuri (lucrez de acasă). Cu siguranță particip la vreun eveniment, iar seara muncesc. La orele 22:00, când termin, merg de obicei într-un club/la un film/la o petrecere.

În primul an de studii, mama a fost cea care m-a finanțat. Apoi ea a venit în Danemarca, iar eu mi-am găsit un job. Acum lucrez 40 de ore pe lună și beneficiez de o sumă de la statul danez pentru că sunt studentă. Banii pe care îi primesc astfel și cei pe care îi câștig muncind sunt suficienți cât să economisesc jumătate din total. Așa cum am mai spus, atunci când ești motivat, nu există lucru pe care să nu îl poți face.

În ce privește sistemul de învățământ, pot spune că în Danemarca, profesorii ne tratează de la egal la egal, iar motivația trebuie să vină de la sine. Dacă tu nu vrei să înveți, nu o să te roage nimeni. Dacă nu mergi la școală, universitatea îți transmite un preaviz, iar apoi te exmatriculează.

Un elev român bine pregătit din liceu, spre exemplu, își poate construi o carieră pe propriile forțe continuând studiile în Danemarca pentru că aici va fi apreciat din toate punctele de vedere.

Pentru tinerii care doresc să studieze aici, aș avea trei sfaturi:

1. Să învețe bine în liceu/facultate pentru a avea oportunitatea de a pleca din țară;

2. Să fie motivați atunci când iau o decizie care le va schimba viața;

3. Să pornească de la premisa că nu există ,,nu se poate”, există doar ,,nu vreau”.

Studii universitare de renume mondial - o alegere accesibilă în Olanda

tu delft mekelpark

(Articol apărut inițial pe adevarul.ro)

Calitatea învăţământului recunoscut pe plan mondial alături de taxele de şcolarizare accesibile ale programelor de studii fac din Olanda o destinaţie de studiu pe care o aleg zeci de mii de studenţi internaţionali în fiecare an.

Larisa Din, care a fost studentă în Olanda şi este acum consilier EDMUNDO pentru a-i ajuta pe cei ce vor să încerce experienţa studiilor în străinătate, consideră că experienţa din Olanda a fost „cea mai frumoasă” din viaţa ei: „În mediul academic mi-au atras atenţia în mod deosebit facilităţile oferite de universitate, dar mai ales metodele de predare axate pe o relaţie deschisă student-profesor. Totuşi, cel mai mult mi-au plăcut mediul internaţional, experienţa culturală, dar şi schimbul constant de idei cu studenţi din ţări precum China, Africa de Sud, Thailanda sau SUA.”

larisa

Olanda se află pe primul loc în ceea ce priveşte numărul şi diversitatea programelor de studii oferite în limba engleză, pentru o ţară care nu are această limbă drept cea oficială. Mai mult decât atât, 86% dintre olandezi vorbesc limba engleză, ceea ce îi ajută pe studenţii străini să se integreze mai bine în mediul de viaţă olandez.

În Olanda, există două tipuri de instituţii de învăţământ universitar: universităţi de cercetare şi universităţi de ştiinţe aplicate. Pentru cei care îşi doresc o formare academică axată pe cunoştinţe teoretice, urmată de o carieră academică, este bine de ştiut că 12 dintre cele 19 universităţi de cercetare din Olanda se află printre primele 200 din lume, conform clasamentului Times Higher Education 2013-2014. Un exemplu ar fi Wageningen University (locul 77 mondial şi locul 23 în topul pentru programele din domeniul Life Sciences) care dispune de zece centre de cercetare ce atrag fonduri semnificative din industrie pentru a realiza inovaţii ştiinţifice, dar şi University of Groningen (locul 98) care are parteneriate cu instituţii de pe trei continente şi o bibliotecă cu peste 3 milioane de cărţi şi reviste de specialitate.

Universităţile de ştiinţe aplicate, pe de altă parte, sunt orientate spre formarea profesională specializată pe diferite domenii şi spre conectarea studenţilor cu mediul de lucru olandez prin intermediul stagiilor de practică. Astfel, studenţii lucrează pe studii de caz reale, cu profesori care au experienţă de lucru în industrie.

Eugen Halcă este student în anul întâi la International Business Management Studies la Hogeschool Utrecht. Despre această universitate spune că a fost dragoste la prima vedere: „Cu siguranţă sunt 100% mulţumit de alegerea mea din mai multe motive: în primul rând, îmi place oraşul – cum te uiţi pe fereastră poţi să vezi cât de relaxaţi sunt oamenii de aici. În al doilea rând, facultatea – condiţiile, modul în care interacţionezi cu lumea din facultate, cât de deschişi sunt oamenii. Tehnologia din facultate îţi permite să faci nişte proiecte chiar foarte bune, biblioteca este imensă, poţi să găseşti absolut orice vrei pe orice subiect. Toate clasele sunt dotate cu table interactive unde profesorii pot să deseneze şi pot să explice mai bine lucrurile. Totul este făcut ca studentul să poată să înveţe cât mai mult, dar şi să se simtă cât mai bine şi cât mai relaxat în cadrul facultăţii.”

eugen1

În ceea ce priveşte aspectul financiar, Olanda este una dintre cele mai accesibile destinaţii din Europa. La foarte multe universităţi, taxa de şcolarizare – atât pentru studiile de licenţă, cât şi pentru cele de master – este 1906 euro. Studenţii pot obţine un împrumut pentru a plăti această taxă pe care vor începe să îl returneze fără dobândă după doi ani de la terminarea studiilor. Mai mult decât atât, pentru cei care lucrează part-time (minimum 56 ore/lună), guvernul olandez oferă o bursă ce poate varia între 250 şi 500 euro pe lună, în funcţie de domeniul de lucru.

Costul de trai depinde foarte mult de stilul de viaţă al fiecărui student. În medie, un buget de 800 euro/lună va acoperi toate nevoile unui student, dar unii dintre cei care au ales să plece s-au descurcat cu 500 de euro pe lună.

Despre partea financiară, Eugen Halcă estimează că are nevoie de un buget de 600 de euro pe lună (din care 350 euro reprezintă chiria pentru camera în care locuieşte), dar asta pentru că părinţii lui îi trimit frecvent pachete cu mâncare prin servicii de curierat. În ceea ce priveşte experienţa de studiu în străinătate, după aproape un an de locuit în Utrecht departe de familie, Eugen este de părere că „începi să te maturizezi extraordinar de mult în timpul în care eşti plecat.”

Dacă te interesează studiile în Olanda, consilierii EDMUNDO au în portofoliul de instituţii partenere 12 universităţi din Olanda, axate atât pe partea de cercetare, cât şi pe ştiinţe aplicate, pentru care te pot ajuta în aplicaţie în mod gratuit. Pentru toate celelalte universităţi, echipa UNIVERSALIO este pregătită să îți ofere consiliere personalizată pe tot parcursul procesului de aplicare.

 

Studii în Marea Britanie - interviu cu Anamaria Radu

Absolventă a Liceului Teoretic ”Mihai Viteazul” din Caracal, Anamaria Radu studiază Business & Marketing Public Relations la University of Worcester, în Marea Britanie. Programul de la facultate, mai relaxat și orientat spre practică, i-a permis să-și ia un job part-time. Deși afirmă că nu i-a fost ușor să plece din țară, Anamaria ne-a spus că oamenii pe care i-a întâlnit au încurajat-o enorm.

Care a fost motivația ta de a aplica la studii în Marea Britanie?

Decizia mea de a studia în străinătate a fost influenţată de mai mulţi factori. În primul rând, de mică am călătorit în diverse ţări europene şi am fost fascinată de diversele culturi şi obiceiuri. Mai mult de atât, pasiunea mea pentru limba engleză s-a dezvoltat de-a lungul anilor şi din necesitatea de a comunica în timpul călătoriilor şi prin intermediul profesorilor de engleză pe care i-am avut în şcoală. Drept urmare, decizia de a pleca în Anglia a fost facilitată de cunoștințele pe care le aveam.

Știm că distanța și dorul de casă ne pot face să stăm pe gânduri când vrem să luăm o astfel de decizie. Cum e să fii atât de tânăr și să te afli la aproximativ 2000 km distanță de casă?

Eu am plecat din ţară la 19 ani şi nu voi spune că a fost uşor pentru că nu a fost. Cu tot sprijinul mamei mele, este greu să te trezeşti singur într-o ţară complet străină fără niciun suflet cunoscut în jurul tău.

Însă universitatea la care studiez eu, University of Worcester, are un program destul de dezvoltat pentru studenţii internaţionali, care mi-a oferit un ajutor imens. E intimidant la început, dar cu timpul am învăţat cum merg lucrurile şi ce trebuie să fac datorită centrului internaţional de la universitate care oferă sprijin non-stop şi datorită tutorelui personal care m-a ajutat să mă integrez în noul mediu.

Dacă aş fi fost întrebată acum 2 ani cum este să te afli la aşa o distanţă de casă, aş fi spus că e înspăimântător, însă acum am realizat că este o parte necesară în maturizare şi, dacă aş putea să o iau acum de la început, aş face exact acelaşi lucru.

În orice țară găsim lucruri bune dar și lucruri rele. Ce îți place cel mai mult în și la țara în care studiezi?

Luând în considerare evenimentele din ultima perioadă, aş vrea să încep prin a clarifica situaţia cu imigranţii români şi bulgari în Anglia. În 2 ani şi jumătate, am întâlnit un număr foarte mare de englezi prin intermediul facultăţii şi prin intermediul serviciului pe care îl am. Însă nimeni până acum nu m-a făcut să mă simt inferioară sau discriminată în vreun fel. Dimpotrivă, am fost mereu apreciată pentru curajul şi voinţa de care dau dovadă într-o ţară străină, dar şi pentru bagajul de cunoștințe pe care l-am adus.

Anglia e o ţară în care imigranţii constituie 25% din populaţie şi numărul e în creştere. Datorită acestui fapt, sunt o populaţie deschisă, curioasă şi probabil acesta e unul din lucrurile care îmi plac cel mai mult.

Curăţenia, corectitudinea şi respectul pentru lege sunt o altă parte bună a lucrurilor. Nu ştiu dacă se poate descrie în cuvinte diferenţa de cultură, însă cei care sunt aici o pot vedea. Îmi iubesc ţara şi sunt mândră să spun că sunt româncă, dar Anglia se află la un nivel mai înalt de civilizaţie.

Cum e o zi din viața ta de student?

O zi obişnuită din viaţa mea că student începe cu mersul la şcoală, unde particip la un curs şi la seminarul aferent, după care mă întorc acasă. Se poate întâmplă să am două cursuri într-o zi, însă aici nu poţi avea mai mult de 6 ore. Dup- amiază de obicei se organizează ceva cu grupul de prieteni – mersul la cinema sau la teatru sunt activităţi uzuale ale mele. În unele zile, merg la bibliotecă după curs dacă e vreo temă pentru săptămâna viitoare. Programa mea prevede doar 4 cursuri pe săptămână, ceea ce îmi oferă destul de mult timp liber. Momentan lucrez part-time, în weekend, aşa că unele zile sunt ocupate de serviciu. Săptămâna mea este structurată în aşa fel încât să pot merge la şcoală şi la muncă şi să am timp liber îndeajuns cât să mă bucur de viaţa de student.

Partea financiară influențează puternic decizia de a pleca la studii în străinătate, în mod deosebit pentru că există stereotipul conform căruia este scump. Tu cum te descurci cu banii, care sunt sursele tale de venit?

Într-adevăr, partea financiară este destul de importantă şi trebuie multă organizare pentru a putea supravieţui într-o ţară în care moneda e mult mai puternică decât leul. Norocul meu a fost că mama mea lucrează în străinătate şi mă pot baza pe ea în caz că am probleme financiare.

Principalul meu venit este salariul, care îmi permite să plătesc chiria, facturile şi cumpărăturile esenţiale. Universitatea noastră oferă şi un mic ajutor, o bursă de £100 lunar, care acoperă câteva mofturi pe care le poate avea o fată.

Lucrând pe perioada verii full-time pentru că nu trebuia să merg la şcoală, am pus şi câţiva bani deoparte.

Universitatea oferă consultanţă financiară pentru oricine simte că nu se descurcă şi oferă chiar şi burse sociale pentru cei ai căror părinţi nu au venituri destul de mari să le poată da o mâna de ajutor. Personal, nu am avut nevoie de acest serviciu dar ştiu de existenţa lui pentru că sunt mereu în contact cu alți studenţi prin broşuri, e-mailuri şi diverse evenimente.

Cu ce diferă sistemul de învățământ în care studiezi acum față de cel românesc?

Sistemul universitar englez este complet diferit de cel românesc. Eu studiez Business şi Marketing, iar semestrul meu e structurat în 2 sesiuni cu o pauză înainte de fiecare sesiune. Am 4 cursuri pe semestru, 3 sau 4 ore pe zi de şcoală, cu un maxim de 4 zile pe săptămână.

Este un sistem relaxat, bazat mai mult pe practică şi exemple decât pe teorie. Mai mult decât atât, încurajează studiul individual datorită temelor şi examenelor bazate pe aplicații. În viziunea mea, sistemul românesc e încărcat de teorie şi oboseşte prin repetarea acesteia la cursuri şi examene.

Sistemul englez generează curiozitate în minţile studenţilor, făcându-i să aplice teoria în moduri originale şi să înveţe din greşelile făcute de specialişti. Mai mult decât atât, experienţa profesională necesară pentru a obţine un post sigur în domeniu este oferită în timpul facultăţii, ceea ce face diploma obţinută de două ori mai valoroasă.

Tu ai făcut alegerea și poți vorbi din experiență: de ce să aplice un elev pentru o oportunitate de studii în străinătate?

Pot să afirm că în primul rând e o experienţă de viaţă incredibilă şi extrem de importantă nu numai în formarea profesională, ci şi în formarea caracterului. Am cunoscut atâţia oameni interesanţi, atâtea poveşti şi moduri de a trăi diferite încât viziunea mea asupra vieţii s-a schimbat complet. Oportunităţile oferite sunt numeroase şi şcoala e bazată în primul rând pe dezvoltarea profesională, ceea ce măreşte considerabil şansele unei cariere de succes.

Care ar fi trei sfaturi importante de care ar fi bine să țină cont colegii tăi mai mici de liceu?

În primul rând, aş vrea să ţină cont de faptul că şcoală românească e extrem de valoroasă şi la terminarea liceului ies cu atâtea cunoştinţe încât e păcat să nu profite de oportunitatea de a le pune în practică într-o facultate care le permite acest lucru.

În al doilea rând, aş încuraja pe oricine să participe la cât mai multe activităţi extraşcolare. Sunt extrem de importante în dezvoltarea unui CV bogat.

În ultimul rând, i-aş sfătui pe colegii mei să ţină cont de pasiunile lor atunci când îşi aleg domeniul de studii superioare şi să nu se lase influenţaţi de presiuni exterioare. Când ştii exact ce vrei să studiezi, decizia de a rămâne în România sau a pleca în străinătate e de 3 ori mai uşoară, vorbind din experienţă personală.

 

Despre studiu

Sau de ce să înveți chiar dacă nu trebuie să-nveți

Îmi imaginez că poate mulți aleg să treacă cu vederea articolul văzând titlul și cu atât mai mult văzând subtitlul (sper că poza să echilibreze efectul). Pentru cei care ați trecut de obstacole și sunteți aici, citind, aș vrea să completez prin a spune că nu vă voi cicăli, nu voi fi fratele mai mare care te obosește spunându-ți cât va fi de greu la facultate și de ce trebuie ca tu să înveți dacă vrei să ajungi prim-ministru. În același timp, nu voi da nici dreptate părinților care își cicălesc copiii excesiv cu studiul (nu aici, aici este vorba despre voi). Ceea ce vă voi mărturisi, pe de altă parte, e despre cum mă descurc în Olanda, studiind într-una din clasele de top ale universității, după ce am fost un elev și licean bun (poate puțin spre foarte bun, va trebui să recunosc), prin prisma faptului că am știut ce scurtături să urmez și cum să ''tai colțurile'' mai eficient.

Continue reading "Despre studiu"

RIUF 2014 - Ziua a doua, Bucureștiul revine în formă

1896955 762275457123855 1194439806 n
Sursa: www.facebook.com/RomanianInternationalUniversityFair

Închidem astăzi porțile pentru București și pentru ziua mai bună din cele două ale RIUF-ului din primăvara acestui an. Deși nu avem un număr oficial al prezenței la târg, numărul elevilor prezenți la măsuța noastră, celor ce prezentam Hogeschool Utrecht, aproape s-a dublat, cu toate acestea rămânând sub obiectivele stabilite înainte de eveniment. Pe de-o parte triști de finalizarea evenimentului în București, suntem fericiți că acesta va continua în Cluj și Iași, oferind oportunitatea celor mai îndepărtați de capitală să primească informațiile dorite. Cu toate acestea, numărul universităților participante în cele două locații rămase va fi mult mai scăzut, comparativ cu prezența în București, așa că pentru anul viitor, vă îndemnăm să ne întâlnim în număr cât mai mare în simpaticul nostru București.

Continue reading "RIUF 2014 - Ziua a doua, Bucureștiul revine în formă"

RIUF 2014 - Prima zi la București

1506864 761755557175845 1863779938 n
Sursa: www.facebook.com/RomanianInternationalUniversityFair

 

Deja prima zi a RIUF 2014 ediția din București, a trecut, lăsând în urmă peste o mie cinci sute de liceeni ce și-au găsit răspuns la întrebările legate de studiile favorite. Fie oferind programe în turism, fie în IT sau business, facultăți române și din străinătate și-au trimis reprezentanții pentru a atrage studenții de liceu către un viitor mai bun. Cum a fost?

Continue reading "RIUF 2014 - Prima zi la București"

(RIUF) Raportăm de la locul faptei

Pe 15 și 16 martie, weekend-ul viitor, va avea loc RIUF (Romanian International University Fair) la București. Probabil majoritatea celor ce citesc articolele de-aici știu despre eveniment. Voi fi și eu prezent, împreuna cu Nadja van Haren, coordonatoarea departamentului de marketing la Hogeschool Utrecht. Anul acesta așteptările sunt foarte mari, deoarece popularitatea facultății începe să se crească din ce în ce mai mult. De ce se întâmplă asta și mai ales de ce vă scriu? Păi să vă zic:

Continue reading "(RIUF) Raportăm de la locul faptei"

România? Mm, nu încă!

 

Acum exact două luni era aproape Crăciunul. Fiind acasă pentru prima oară după ce am plecat la facultate în Olanda acum un an și jumătate, unul dintre subiectele care s-au dovedit a fi aprinse în timp ce luam masa cu prietenii într-unul din mall-urile simpatice ale Bucureștiului a fost viitorul meu vis a vis de viitorul României. Cred ca e o temă abordată cu profunzime între studenții care deși nu sunt musai patrioți, își pun problema viitorului țării în contextul ''transhumanței'' studențești către vest. Are România un viitor? - cred că da; apropiat? - poate că nu. Nu pretind că voi trata complet subiectul, ci doar îmi voi oferi părerea fiind interesat într-o oarecare măsură de viitorul locului în care m-am născut (deși fără drept de veto).

Continue reading "România? Mm, nu încă!"

FII LA CURENT
Introdu adresa ta de mail ca să primești cele mai noi știri despre facultăți și universități. Nu trimitem spam.
Footer - abonare (RO)