Bianca Mihali studiaza in cadrul University Of Salford (Traducere şi interpretare – engleză,franceză şi germană)

Bianca Mihali a absolvit Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Baia Mare și fiind pasionată de limbile engleză, franceză și germană a ales să facă facultatea în Marea Britanie. În interviul pe care Bianca ni l-a acordat veți găsi pasiunea pentru a face ceea ce îți place și motivația de a fi mereu printre cei mai buni. Bianca este de părere că a pleca la studii în străinătate înseamnă, printre multe altele, și a ieși din zona de confort și asta „nu va avea decât beneficii asupra dezvoltării tale personale, din moment ce reprezintă un factor determinant care contribuie la procesul de maturizare”.

Care a fost motivația ta de a aplica la studii în străinătate?

Principala mea motivaţie a fost dorința incredibilă de cunoaștere. Mi-am dorit să cunosc occidentul, să descopăr o cultură nouă care avea să fie atât de diferită faţă de cea a ţării în care am trăit până la acel moment, să trăiesc o experiență deosebită, la mii de kilometri depărtare, ceea ce se şi întâmplă. În plus, eu eram determinată să îmi continui studiile pe partea umană, să studiez limbile engleză, franceză şi germană şi am considerat că cel mai eficient mod este acesta, să urmez o facultate de limbi străine şi să trăiesc în ţările în care limbile de studiu sunt cotate ca limbi oficiale. Anul viitor chiar voi experimenta traiul într-o ţară în care limba franceză este limbă oficială, ca parte a programului meu de studiu intitulat „sandwhich course”. Totodată, am fost informată la acea vreme că o experienţă de acest gen îţi lărgeşte orizontul oportunităţilor post-absolvire. Șansele de angajare după finalizarea studiilor sunt mai mari, în contextul în care experienţa studiilor în străinătate contribuie la dezvoltarea unei aptitudini de adaptare rapidă situaţiilor şi împrejurărilor noi.

Știm că distanța și dorul de casă ne pot face să stăm pe gânduri când vrem să luăm o astfel de decizie. Cum e să ai 19 ani și să fii la aproximativ 2000 km distanță de casă?

E drept că înainte de a aplica la facultate în străinătate m-am lovit de anumite frământări şi mă întrebam dacă voi regreta faptul că voi fi departe de familie si de prieteni aşa că înţeleg pefect tinerii care se confruntă cu incertitudini de genul acesta. Aş minţi dacă aş spune că e uşor, mai ales la început. Totuşi, această decizie nu trebuie văzută ca o întrerupere definitivă a legăturii cu familia şi cu prietenii tăi, pentru că toţi ştim ce uşor se poate comunica în ziua de azi datorită internetului. Eu înca păstrez legătura cu toate prietenele mele din România, ba mai mult, relaţia noastră nu a avut de suferit, suntem în continuare cele mai bune prietene, chiar dacă cadrul nu e acelaşi şi cursul vieţii noastre ia direcţii diferite. La urma urmei, „True friendship isn't about being inseparable, it's being separated and nothing changes” (Adevarata prietenie nu se rezumă la a fi inseparabili/e, ci la a fi despărţiţi/e şi nimic să nu se fi schimbat).

De asemenea, cu familia mea vorbesc dacă nu zilnic, o data la două, trei zile. În opinia mea, această „ieşire din zona de confort” nu va avea decât beneficii asupra dezvoltării tale personale, din moment ce reprezintă un factor determinant care contribuie la procesul de maturizare. Cât despre mine, pot spune că în urma alegerii făcute, sunt mult mai independentă, am învăţat să mă descurc în orice situaţie iar ideea de necunoscut nu mă mai sperie, dimpotrivă, mă incită.

În orice țară găsim lucruri bune dar și lucruri rele. Ce îți place cel mai mult în și la țara în care studiezi?

Un aspect pe care îl admir legat de Anglia este faptul că este o ţară civilizată. Englezii sunt politicoşi, au un simţ al umorului bine dezvoltat, dar mai presus de toate, sunt binevoitori şi amabili. Îmi amintesc ziua în care am sosit aici, singură, extrem de dezorientată şi puţin speriată de rapiditatea si accentul cu care oamenii vorbeau limba engleză în acea parte a ţării. Am fost pur şi simplu abordată pe stradă de oameni simpatici care mă întrebau dacă sunt ok, dacă m-am pierdut sau dacă am nevoie de explicaţii. Iniţial mă gândeam „Să fi fost eu atât de transparentă încât disperarea se putea citi pe faţa mea?”, pentru ca într-un final să realizez că această amabilitate, ieşită din comun pentru mine la acel moment, este specifică acestei naţii. În plus, atât eu , cât şi alţi prieteni, am trecut prin diferite experienţe în care ne-am pierdut cardul de student, abonamentul de tren, portofelul sau chiar telefonul şi le-am recuperat datorită unor oameni amabili care au făcut efortul să ne dea de urmă sau să declare bunul nostru pierdut.

Cum e o zi din viața ta de student?

Adevărul este ca nicio zi nu e la fel ca cealaltă. În fiecare zi ai alte task-uri de îndeplinit, atât în ceea ce priveşte pregătirea pentru facultate, cât şi viaţa personală sau activităţile extra-universitare. O zi din viaţa mea de student începe prin a mă trezi dimineaţa, a-mi verifica e-mailul personal cât şi cel de student (lucru esenţial pe care trebuie să îl faci zilnic sau chiar şi de mai multe ori pe zi, ţinând cont că orice schimbare legată de orar, şi nu numai, se anunţă la timp prin e-mail). Pe urmă, în timp ce iau micul dejun, setez frecvenţa radio pe postul BBC 4, un post de radio naţional cu ştiri. Profesorii ne verifică deseori dacă suntem la curent cu ştirile transmise pe acest post radio. Cursurile şi seminariile îmi ocupă şi ele o parte din zi, însă majoritatea timpului îl petrec în bibliotecă, de vreme ce studiul individual suplimentar este esenţial pentru a obţine note mari în examene. Între cursuri încerc să mă împart între job şi sarcinile pe care le am de îndeplinit ca şi Consilier de Proiecte Interne în cadrul Ligii Studenţilor Români din Străinătate. De obicei ajung seara acasă, singurul moment din zi în care îmi fac timp pentru prieteni, să vorbesc cu ai mei, să gătesc, să citesc sau să vizionez un film (asta în cazul în care reuşesc să îmi finalizez sarcinile din timpul zilei). Cu alte cuvinte, nu am timp să mă plictisesc şi nu-mi permit să pierd vremea cu lucruri inutile.

Partea financiară influențează puternic decizia de a pleca la studii în străinătate, în mod deosebit pentru că există stereotipul conform căruia este scump. Tu cum te descurci cu banii, care sunt sursele tale de venit?

Da, într-adevăr, există acest stereotip care nu reprezintă decât o idee preconcepută. Este adevărat totuşi că odată ajuns într-o ţară în care moneda oficială este alta decât cea din ţara natală, în cazul meu lira sterlină, poate exista acel „şoc” conform căruia ai impresia că traiul este scump. Însă totul depinde de cât de econom eşti şi cum îţi organizezi stilul de viaţă. Este absolut normal să-ţi epuizezi venitul lunar într-un timp foarte scurt, atâta  timp cât alegi să mănânci sau să ieşi mereu în oraş, consecinţă care poate exista de altfel în orice ţară te-ai afla. Preţurile alimentelor, in general, nu sunt cu mult diferite faţă de cele din România, iar în ceea ce priveşte costul chiriei şi al taxelor, din nou, depinde de aşteptările şi pretenţiile fiecăruia. Costurile pot varia, începând de la un minimum de 350 lire pe lună. Sursa mea principală de venit este reprezentată de banii primiţi de la părinţii mei, cărora le mulţumesc că îmi oferă sprijinul lor în tot ceea ce fac. Chiar dacă am o  sursă sigură de venit, eu am decis să lucrez part-time, astfel încât să pot acumula experienţă de muncă şi să îmi exersez abilităţile lingvistice. Momentan, colaborez cu Sistemul Naţional Britanic De Sănătate în calitate de traducător/interpret, adică mai exact, sunt chemată deseori la diferite spitale să traduc pentru pacienţii necunoscători de limba engleză. De asemenea, în vacanţe, studenţii au posibilitatea să lucreze full-time. De exemplu, eu am fost angajată pe timpul vacanţei de iarnă într-un magazin vestimentar dintr-un centru comercial, unde am ocupat postul de consilier în vânzări, experienţă care m-a ajutat să înţeleg unele strategii de marketing şi să-mi fac prieteni englezi, având în vedere că toţi angajaţii companiei erau britanici. Sincer, nu mi s-a întâmplat niciodată să aud un student plângându-se că ar vrea să lucreze şi să nu îşi găsească job. Oricine este determinat să se angajeze va reuşi, atâta timp cât îndeplineşte condiţiile cerute de fiecare angajator. Aşadar, cu ajutorul părinţilor şi un job part-time se poate duce un trai mai mult decât decent. Acum probabil vă întrebaţi cum este posibil să studiaţi, să luaţi note mari şi să lucraţi în acelaşi timp. Eu am obţinut 1st degree anul trecut ca medie generală , iar anul acesta mă aştept la note la fel de mari pentru. Aşadar imposibilul devine posibil cu puţină determinare, chiar dacă uneori poate părea epuizant. Eu sunt o persoană activă, aşa că eu asta urmăresc: o agendă plină care sa nu-mi permită să mă plictisesc nicio clipă.

Cu ce diferă sistemul de învățământ în care studiezi acum față de cel românesc?

Din punctul meu de vedere, sistemul de învăţământ englez în sine nu prezintă diferenţe majore la care un student român să nu fie capabil să se adaptateze. Modul de predarea al cursurilor şi de susţinere a seminariilor sunt diferite, pentru că, având acces la computere şi proiectoare în fiecare sală de curs sau seminar, profesorii se folosesc de materiale digitale interactive (videouri, grafice sau prezentări power point) pentru a-şi face materia predată înţeleasă de către toţi studenţii.

O altă caracteristică prin care sistemul de învăţământ britanic diferă faţă de cel românesc este relaţia care se stabileşte între profesor şi studenţi. Profesorii sunt foarte deschişi, noi ne adresăm lor pe numele mic şi comunicăm des prin e-mailuri, iar ei sunt mereu binevoitori să ofere sfaturi sau să clarifice orice nelămurire am avea. Mai mult, examenele se susţin în condiţii stricte, iar lucrările fiecărui student sunt secretizate, astfel încât să se evite orice formă de discriminare. Copiatul în timpul examenelor şi plagiatul sunt aspru pedepsite şi, totodată, foarte uşor de depistat întrucât universităţile de top au investit o sumă considerabilă într-o platformă împotriva plagiatului care verifică fiecare „assignment” înainte de notare.

Sistemul de notare diferă. Notele se primesc in procente, iar mie mi se pare un sistem flexibil destul de apreciat. Procentelor le corespunde un anumit calificativ, sau mai exact un grad: „First degree (1st)”, reprezentând procentajul cuprins între 100 şi 70% (echivalentul notei 9-10 în România), „Second degree, upper division (2:1)”, cuprins între 69 şi 60%, „Second degree, lower division (2:2)”, nivelul cuprins între 59 şi 50%  iar ultimul, intitulat „Third degree (3rd)”, cuprins între 50 şi 40% şi care reprezintă un „ordinary degree”, adică o notă de trecere.

O altă diferenţă este reprezentată de faptul că Romania a aderat la sistemul Bologna, în timp ce Anglia şi-a pastrat propriul sistem academic de invăţământ care este specific prin diploma oferită, sau mai exact prin titlul obţinut în urma absolvirii: Bachelor of Arts (licențiat în litere și filozofie), Bachelor of Sciences (licențiat în științe), şi Bachelor of Engineering (licenţiat în inginerie) şi prin faptul ca numărul total de credite pe an este 120.

Tu ai făcut alegerea și poți vorbi din experiență: de ce să aplice un elev pentru o oportunitate de studii în străinătate?

Pentru a putea profita de egalitatea şanselor, în ideea în care dacă eşti bun în ceea ce faci, meritele îţi sunt recunoscute, apreciate şi recompensate. Pentru a trăi o experienţă unică. Pentru a avea acces la învăţământ de calitate şi, nu în ultimul rând, pentru a evada  dintr-un sistem pe care eu îl privesc ca fiind corupt.

Care ar fi trei sfaturi importante de care ar fi bine să țină cont colegii tăi mai mici de liceu?

În primul rând, i-aş sfătui să nu privească cu reticenţă această rezoluţie, ci mai degrabă să se raporteze la ea ca la o oportunitate de a-şi lărgi orizonturile, de a călători şi de a cunoaşte alte culturi. În al doilea rând, i-aş îndemna să sa se intereseze şi să adune cât mai multe informaţii în legătură cu specializarea pe care doresc să o urmeze, cu costurile pe care traiul în ţara respectivă le implică şi să ţintească tot mai sus şi să aplice la facultăţile care oferă cea mai bună pregătire pentru specializarea dorită. Un ultim sfat ar fi acela de a nu ceda sub niciun chip şi nicio împrejurare. Chiar dacă sunt o persoană pragmatică, visurile şi ţelurile mele m-au motivat să merg mai departe în orice situaţie şi să depăşesc orice piedică. Aşadar, indiferent de ce obstacole se vor lovi atât pe parcursul procesului de aplicare sau pe durata studiilor în străinătate, cât şi în viaţă, să nu înceteze niciodată să viseze, pentru că „Life without dreaming is life without meaning ”!

Alexandru Ungureanu a terminat Liceul Teoretic „Traian Vuia” în Reșița și a decis să continue studiile universitare la University of Hull, Marea Britanie. Experiența internațională l-a ajutat să se maturizeze și, spune el, după așa o perioadă sunt puține lucruri care i-ar putea crea probleme în anii ce urmează. Într-o scurtă conversație am aflat care a fost motivația lui Alexandru de a pleca la studii în străinătate, cum este viața de student în Hull și ce sfaturi are pentru colegii săi mai mici.

Care a fost motivația ta de a aplica la studii în străinătate?

Am ales să plec la studii în străinătate pentru a-mi oferi o adevărată experiență academică și profesională, și nu numai.

Știm că distanța și dorul de casă ne pot face să stăm pe gânduri când vrem să luăm o astfel de decizie. Cum e să ai 19 ani și să fii la aproximativ 2000 km distanță de casă?

Pentru mine a fost și este încă o adevărata experiența. Te maturizează, înveți lucruri pe care altfel nu le-ai fi învățat, afli dacă ești în stare să trăiești pe cont propriu. Consider că după o astfel de experiența sunt puține lucruri care ți-ar crea probleme în anii ce urmează.

În orice țară găsim lucruri bune dar și lucruri rele. Ce îți place cel mai mult în și la țara în care studiezi?

Ar fi multe de spus, de discutat și e greu să mă decid asupra unui singur lucru, dar imi place că într-adevăr se întâmplă lucruri. Nu se întâmplă peste tot, nu tot timpul, dar suficient încât să fie o diferență. Aici mă refer la faptul că regulile și procedurile sunt respectate mai mult iar oamenii realizează că orice activitate a lor are repercursiuni pentru toată lumea.

Cum e o zi din viața ta de student?

Depinde de perioadă, dar, în principiu, petrec între două și patru ore la universitate după care sunt liber să fac ce vreau. Se presupune ca acest timp să fie folosit pentru studiu individual. De multe ori încerc să mă concentrez pe proiectele care se predau la sfârșitul semestrului astfel încât să nu existe probleme atunci când într-adevăr încep să lucrez la ele.

Partea financiară influențează puternic decizia de a pleca la studii în străinătate, în mod deosebit pentru că există stereotipul conform căruia este scump. Tu cum te descurci cu banii, care sunt sursele tale de venit?

Partea financiară e un subiect greu de discutat pentru a ajuta cu adevărat pe cineva. Costurile sunt diferite pentru fiecare oraș și pentru fiecare persoană în parte, pentru mine 100 de lire înseamnă ceva iar pentru o alta persoana nu înseamnă nimic mai mult decât o pereche de pantaloni din mall.

Pentru mine părinții sunt principalii sponsori, eu mai lucrez din când în când, asta pentru ca sunt eu arogant și lucrez doar când vreau 🙂 Eu locuiesc într-un oraș destul de mic, iar oportunitatile sunt mai limitate decât în alte orașe, mai mari, unde poate fi mai ușor să-ți găsești ceva part-time.

Cu ce diferă sistemul de învățământ în care studiezi acum față de cel românesc?

Aș putea scrie un eseu pe tema asta dar nu ar avea rost. Materiile sunt mai puține, eu am șase în fiecare an dintre care doar două se întind pe întreg anul. Astfel ești stresat de doar patru materii în fiecare semestru. Petreci cam 10-15 ore pe săptămâna la universitate (2-4 ore pe zi), câteodată ai și zile libere. Anul trecut, de exemplu, aveam cel puțin o zi liberă în fiecare săptămâna. Programul este lejer dar asta nu înseamnă că stai degeaba. În afara programului se presupune că  aprofundezi subiectele abordate în săptămâna respectiva, nu sunt teme, există proiecte (de grup sau individuale) și examene. Cerințele proiectului sunt disponibile de la începutul anului deci nu există eterna scuză „nu am știut”.

Care ar fi trei sfaturi importante de care ar fi bine să țină cont colegii tăi mai mici de liceu?

Să nu se bazeze pe promisiuni din partea nimănui.

Să nu dea înapoi. Este important să știe că dacă au plecat la studii în strainatate și din diverse motive ar vrea să se întoarcă acasă, să o facă cât mai repede sau deloc.

Să nu le fie frică. Este un sfat foarte general, dar am observat că oamenilor le este frică cel mai mult de a avea cunoștințe, probabil pentru că asta îți aduce și multe responsabilități. Asta aduce însă și putere.

Absolventă a Liceului de Arte Oradea, Alexandra Romancsak a ales să plece la studii în Marea Britanie. Pe lângă dotările de care are parte în campusul Conventry University, Alexandra ne-a spus că este încântată de toleranța de care au dat dovadă persoanele pe care le-a întâlnit și că, deși nu i-a fost ușor la început, nu regretă alegerea făcută. Cursuri practice, profesori și tehnicieni dispuși să ajute și să susțină ideile studenților, oportunități diverse de voluntariat – acestea sunt doar câteva dintre lucrurile despre care Alexandra ne-a povestit din viața sa de student internațional la Coventry University.

Care a fost motivația ta de a aplica la studii în străinătate?

Am decis să încerc fiindcă am realizat că aveam mai multe oportunități cu o diplomă obținută în străinătate. În plus, întotdeauna mi-a plăcut să înțeleg alte culturi și mi-am dorit să cunosc oameni din alte țări.

Știm că distanța și dorul de casă ne pot face să stăm pe gânduri când vrem să luăm o astfel de decizie. Cum e să ai 19 ani și să fii la aproximativ 2000 km distanță de casă?

Nu e foarte ușor, în special pentru persoanele introvertite, cum sunt și eu. Dar eu am fost binecuvantată să întâlnesc oameni buni, care m-au ajutat fără să aștepte nimic în schimb. Venirea mea aici a însemnat că trebuie să înfrunt lumea aproape de una singură, ceea ce m-a ajutat să mă maturizez mult și rapid, dar în sensul bun.

În orice țară găsim lucruri bune dar și lucruri rele. Ce îți place cel mai mult în și la țara în care studiezi?

Mulți uită că fiecare țară are atât lucruri bune cât și lucruri rele. Ce imi place mie cel mai mult la zona în care trăiesc e cât de tolerantă e lumea. Mi se pare incredibil de frumos când persoane din mai multe culturi reușesc să trăiască împreună fără conflicte majore.

Cum e o zi din viața ta de student?

Depinde mult programul de fiecare zi. Cursul meu e foarte flexibil și îmi oferă multă libertate,  de aceea am încercat să mă implic în cât mai multe activități extrașcolare. Fac mult voluntariat în diferite locuri, în special ca asistent de profesor în școli. Asta înseamnă, de obicei, că trebuie să fug mult dintr-o parte în alta, dar încerc să păstrez un echilibru între timpul acordat proiectelor de la universitate, voluntariatului, treburilor casnice și socializării.

Partea financiară influențează puternic decizia de a pleca la studii în străinătate, în mod deosebit pentru că există stereotipul conform căruia este scump. Tu cum te descurci cu banii, care sunt sursele tale de venit?

Pe mine până acum m-au întreținut părinții. Asta a însemnat că a trebuit să fiu foarte atentă la fiecare ban cheltuit de mine aici și ei au trebuit să facă sacrificii acasă. Dar ne-am descurcat și acum că nu mai e nevoie nici de yellow card îmi caut și eu de lucru și sper să îmi găsesc o slujbă bună. Ideea este că, cel puțin în zona în care trăiesc eu, prețurile nu sunt mai mari ca în România, doar cu foarte mici excepții.

Cu ce diferă sistemul de învățământ în care studiezi acum față de cel românesc?

În domeniul meu, pot spune că cele două sisteme nu au aproape nimic în comun. Aici se pune mult accent pe tine ca artist, designer. În domeniul de arte vizuale eu stabilesc proiectele pe care vreau să le realizez iar profesorii și tehnicienii sunt acolo pentru a mă ajuta să realizez ceea ce îmi doresc. La lecțiile de ilustrație pe care le iau e puțin diferit, sau cel puțin a fost.  Primeam teme de la profesori dar restul era la alegerea noastră. Notarea în sine nu se face pe cât de ''bună'' este o lucrare din punct de vedere estetic ci pe progresul meu ca artist independent. O caracteristică generală, care se extinde la toate profilele și la celelate universități, este faptul că ceea ce se preda este strict legat de viata reală, de situații practice cu care te vei confrunta în viitorul apropiat, după absolvire.

Tu ai făcut alegerea și poți vorbi din experiență: de ce să aplice un elev pentru o oportunitate de studii în străinătate?

Deși nu a fost floare la ureche de la început, nu regret nicio clipă că am făcut alegerea să vin aici la facultate. Pe lângă o educație realistă, am câștigat multe experiențe și aptitudini pe care probabil nu le-aș fi câștigat niciodată acasă, în zona mea de confort. Știu că pentru mulți gândul că vor lăsa confortul de acasă petru nesiguranța unei alte țări este înspăimântător. Și pentru mine a fost, dar pot spune sigur că dacă aș fi dat înapoi acum aș regreta.

Care ar fi trei sfaturi importante de care ar fi bine să țină cont colegii tăi mai mici de liceu?

Visați cât se poate de măreț. Orice e posibil.

Nu vă lăsați doborâți de frică.

Orice ați alege, dați tot ce e mai bun din voi, atât către studii și viitorul loc de muncă, dar mai ales către oamenii din jur. Veți fi uimiți de ce vă va da viața înapoi.

Cristina Baciu a absolvit Colegiul Național ”Unirea” din Focșani. Acum studiază International Entrepreneurship and Innovation la Essex University în Marea Britanie. A aplicat pentru studii în străinătate motivată fiind de posibilitatea contactului cu o cultură nouă și de integrarea într-un sistem educațional care pune mai mult accentul pe practică și lucru în echipă.

Care a fost motivația ta de a aplica la studii în străinătate?

Faptul că pot avea acces la o educație mai bună și la mult mai multe oportunități de muncă. Un alt motiv a fost că în străinătate se pune accentul mai mult pe învățatul practic și lucrul în echipă. Toate acestea cât și deschiderea către o nouă cultură, civilizație, obiceiuri, m-au determinat să aplic la o universitate în străinătate.

Știm că distanța și dorul de casă ne pot face să stăm pe gânduri când vrem să luăm o astfel de decizie. Cum e să ai 19 ani și să fii la aproximativ 2000 km distanță de casă?

La început bineînțeles va fi un pic mai greu dar timpul de adaptare depinde de personalitatea fiecăruia. Este evident că trebuie să fii puternic și să treci peste probleme dacă vrei să realizezi ceva în viață. Oricum vei primi tot sprijinul posibil din partea universității de a depăși aceste momente dificile. Plus că există Skype prin intermediul căruia se poate comunica foarte ușor cu prietenii și părinții.

În orice țară găsim lucruri bune dar și lucruri rele. Ce îți place cel mai mult în și la țara în care studiezi?

Eu studiez în Marea Britanie și cel mai mult îmi place variația de studenți veniți aici să studieze și de la care înveți foarte multe. De asemenea, îmi place țara. Toata lumea știe că UK este o țară o foarte frumoasă și merită explorată. Bineînțeles că sunt și dezavantaje. Mie nu îmi place mâncarea tipic englezească și personalitatea acestora dar te vei obișnui cu acestea în timp.

Cum e o zi din viața ta de student?

Programul meu personal: mă trezesc, mănânc, merg la cursuri apoi la gym. În timpul liber mă implic în diferite activități și proiecte caritabile iar seara îmi pregătesc cursurile. Bineînțeles, îmi fac timp și pentru prieteni.

Partea financiară influențează puternic decizia de a pleca la studii în străinătate, în mod deosebit pentru că există stereotipul conform căruia este scump. Tu cum te descurci cu banii, care sunt sursele tale de venit?

Sursa principală de venit este din partea părinților. Fiind acum în al doilea an voi încerca să-mi găsesc un job part-time care îmi poate acoperi cheltuielile personale.

Cu ce diferă sistemul de învățământ în care studiezi acum față de cel românesc?

Faptul că se pune accentul pe practică și munca în echipă, nu pe teorie. Aici trebuie să te implici în cât mai multe activități pentru a-ți dezvolta abilitățile.

Tu ai făcut alegerea și poți vorbi din experiență: de ce să aplice un elev pentru o oportunitate de studii în străinătate?

Pentru o mai bună educație cât și pentru șansa la un job mult mai bine plătit având în vedere faptul că în România studenții se confruntă cu foarte mari dificultăți în găsirea unui job.Și, în final, pentru experiența câștigată, bineînțeles.

Care ar fi trei sfaturi importante de care ar fi bine să țină cont colegii tăi mai mici de liceu?

Pregătește-te din timp, ai încredere în tine și fii sigur că asta este ceea ce vrei să faci !

Succes !

Andreas Zimmermann a absolvit Colegiul Național ”Mihai Eminescu” din Botoșani. Acum este student la Southampton University în Marea Britanie. Faptul că în perioada liceului a reușit să exceleze și în cadrul activităților extra școlare i-a dat curajul să ia în calcul opțiunea studiului în străinătate. A găsit acolo un mediu în care se poate dezvolta și poate fi apreciat pentru tot ceea ce face.

Care a fost motivația ta de a aplica la studii în străinătate?

Faptul că pe durata liceului, am reușit să fac mai mult decât ceea ce se cerea în cadrul orelor de curs, anume să excelez în cadrul olimpiadelor și a concursurilor școlare, mi-a dat curajul să iau în considerare opțiunea studiilor în străinătate unde am găsit un mediu în care mă pot dezvolta bine și pot fi apreciat pentru tot ceea ce fac.

Știm că distanța și dorul de casă ne pot face să stăm pe gânduri când vrem să luăm o astfel de decizie. Cum e să ai 19 ani și să fii la aproximativ 2000 km distanță de casă?

Având în minte mereu faptul că voi merge într-un loc în care va fi bine, m-a făcut să trec cu ușurință peste momentul „ruperii” de casă. În niciun caz nu spun că e ușor, dintr-o dată apar multe lucruri de luat în considerare, cum ar fi curățenia, mâncarea și adaptarea la un mediu cu totul nou.  Adăugând și volumul mare de lucru și distanța față de cei dragi, poți vedea o influență considerabilă asupra psihicului unui student care nu a început de mult studiile în străinătate. În acest caz, este foarte important ca atunci când moralul este jos, să ne reamintim că ceea ce facem acum ne va aduce un viitor „strălucit”.

În orice țară găsim lucruri bune dar și lucruri rele. Ce îți place cel mai mult în și la țara în care studiezi?

Imaginea pe care o aveam despre Marea Britanie a fost alterată puțin de când am ajuns aici. În schimb, pot spune că majoritatea așteptărilor au fost confirmate. De exemplu, cursurile sunt organizate într-un mod logic iar toți studenții au acces la absolut toate materialele utilizate în predare prin intermediul unui portal online. În plus, studenții pot accesa o multitudine de facilități prin intermediul internetului, cum ar fi: lista cărților din bibliotecă, pot face rezervări pentru cărți sau pentru camere de studiu, acesta fiind exact modul de lucru care ar trebui să fie disponibil în orice universitate care activează în prezent. Pe lângă acest lucru, îmi plac dotările facultății de inginerie, sistemul de organizare a universității și asistența acordată studenților. Pentru orice problemă ar putea exista, sunt oameni disponibili să te ajute sau să te îndrume.

Cum e o zi din viața ta de student?

De dimineață merg la cursuri/ laboratoare/ tutoriale -durata variază - am zile cu 7-8 ore și altele cu o singură oră. Când ajung acasă încerc să revăd ceea ce s-a predat în ziua respectivă și să rezolv coursework-urile care urmează a fi predate. Seara fie mă odihnesc, fie mă întâlnesc cu prietenii în oraș. Desigur, periodic trebuie să mă ocup de curățenie, de mâncare, cumpărături, precum și de alte activități mărunte.

Partea financiară influențează puternic decizia de a pleca la studii în străinătate, în mod deosebit pentru că există stereotipul conform căruia este scump. Tu cum te descurci cu banii, care sunt sursele tale de venit?

Faptul că nivelul de venit in Marea Britanie este cu mult superior celui din Romania, reprezintă un impediment pentru mulți dintre viitorii studenți români. Decizia mea de a veni la studii aici a fost făcută abia după ce am știut sigur că părinții mei mă pot susține din punct de vedere financiar. Volumul de lucru de aici este considerabil, fapt pentru care am decis împreună cu părinții mei ca pentru primul an să nu iau în calcul varianta unui job part-time. Pe parcursul următorilor 3 ani îmi doresc să pot lua parte la câteva internship-uri ca să pot căpăta experiență și să câștig și bani.

Cu ce diferă sistemul de învățământ în care studiezi acum față de cel românesc?

Aici spiritul de competiție este aproape inexistent, fiind promovată foarte mult ideea de lucru în echipă. În general, rezultatele la examene sau teme nu sunt publicate, considerându-se că trebuie sa fie anunțate în particular (pe e-mailul personal). În acest mod, nu poți ști niciodată unde te situezi între colegi și  nu există termenul de „cel mai bun” decât la sfârșitul anului.

Pe lângă acest fapt, informațiile predate sunt succinte, fiind concentrate în mod deosebit pe materia și specializarea studiată.

Tu ai făcut alegerea și poți vorbi din experiență: de ce să aplice un elev pentru oportunitate de studii în străinătate?

Pentru a studia în străinătate și a câștiga ceva în urma acestei experiențe (și nu mă refer deloc la partea materială/ financiară), trebuie ca elevul să fie foarte pasionat de subiectul preferat.

Pe lângă partea educațională, aș putea spune că aici se găsește o lume lipsită de prejudicii, pentru care imaginea contează mai puțin decât personalitatea. Există o foarte mare libertate de exprimare și se apreciază cu adevărat valorile.

Care ar fi trei sfaturi importante de care ar fi bine să țină cont colegii tăi mai mici de liceu?

1. Nu vă limitați la materia de la școală. Încercați să fiți speciali, să ieșiți în evidență cu lucruri pozitive. Citiți, uitați-vă la documentare, cunoașteți oameni noi, vorbiți cu ei și dezvoltați-vă.
2. Învățați foarte bine limba țării în care urmează să mergeți. Adaptarea la noul mediu va fi mai ușoară, vă veți putea face prieteni și veți putea intra în grupuri cu mai multă ușurință. În caz contrar, riscați să fiți marginalizați iar mâinile vor obosi de la atâta gesticulat.
3. Fiți ordonați. Doar așa veți ști mereu foarte clar ce aveți de făcut și să căutați orice informație de care aveți nevoie. Viața de student înseamnă a ști că există acele informații predate, a ști unde se găsesc și a ști să le aplici.