Luni-Vineri 10:00-18:00
+40 31 814 2920
Scrie-ne un e-mail
edmundo@educativa.ro

Despre viata de student in Hull cu Alexandru Ungureanu.

Alexandru Ungureanu a terminat Liceul Teoretic „Traian Vuia” în Reșița și a decis să continue studiile universitare la University of Hull, Marea Britanie. Experiența internațională l-a ajutat să se maturizeze și, spune el, după așa o perioadă sunt puține lucruri care i-ar putea crea probleme în anii ce urmează. Într-o scurtă conversație am aflat care a fost motivația lui Alexandru de a pleca la studii în străinătate, cum este viața de student în Hull și ce sfaturi are pentru colegii săi mai mici.

Care a fost motivația ta de a aplica la studii în străinătate?

Am ales să plec la studii în străinătate pentru a-mi oferi o adevărată experiență academică și profesională, și nu numai.

Știm că distanța și dorul de casă ne pot face să stăm pe gânduri când vrem să luăm o astfel de decizie. Cum e să ai 19 ani și să fii la aproximativ 2000 km distanță de casă?

Pentru mine a fost și este încă o adevărata experiența. Te maturizează, înveți lucruri pe care altfel nu le-ai fi învățat, afli dacă ești în stare să trăiești pe cont propriu. Consider că după o astfel de experiența sunt puține lucruri care ți-ar crea probleme în anii ce urmează.

În orice țară găsim lucruri bune dar și lucruri rele. Ce îți place cel mai mult în și la țara în care studiezi?

Ar fi multe de spus, de discutat și e greu să mă decid asupra unui singur lucru, dar imi place că într-adevăr se întâmplă lucruri. Nu se întâmplă peste tot, nu tot timpul, dar suficient încât să fie o diferență. Aici mă refer la faptul că regulile și procedurile sunt respectate mai mult iar oamenii realizează că orice activitate a lor are repercursiuni pentru toată lumea.

Cum e o zi din viața ta de student?

Depinde de perioadă, dar, în principiu, petrec între două și patru ore la universitate după care sunt liber să fac ce vreau. Se presupune ca acest timp să fie folosit pentru studiu individual. De multe ori încerc să mă concentrez pe proiectele care se predau la sfârșitul semestrului astfel încât să nu existe probleme atunci când într-adevăr încep să lucrez la ele.

Partea financiară influențează puternic decizia de a pleca la studii în străinătate, în mod deosebit pentru că există stereotipul conform căruia este scump. Tu cum te descurci cu banii, care sunt sursele tale de venit?

Partea financiară e un subiect greu de discutat pentru a ajuta cu adevărat pe cineva. Costurile sunt diferite pentru fiecare oraș și pentru fiecare persoană în parte, pentru mine 100 de lire înseamnă ceva iar pentru o alta persoana nu înseamnă nimic mai mult decât o pereche de pantaloni din mall.

Pentru mine părinții sunt principalii sponsori, eu mai lucrez din când în când, asta pentru ca sunt eu arogant și lucrez doar când vreau 🙂 Eu locuiesc într-un oraș destul de mic, iar oportunitatile sunt mai limitate decât în alte orașe, mai mari, unde poate fi mai ușor să-ți găsești ceva part-time.

Cu ce diferă sistemul de învățământ în care studiezi acum față de cel românesc?

Aș putea scrie un eseu pe tema asta dar nu ar avea rost. Materiile sunt mai puține, eu am șase în fiecare an dintre care doar două se întind pe întreg anul. Astfel ești stresat de doar patru materii în fiecare semestru. Petreci cam 10-15 ore pe săptămâna la universitate (2-4 ore pe zi), câteodată ai și zile libere. Anul trecut, de exemplu, aveam cel puțin o zi liberă în fiecare săptămâna. Programul este lejer dar asta nu înseamnă că stai degeaba. În afara programului se presupune că  aprofundezi subiectele abordate în săptămâna respectiva, nu sunt teme, există proiecte (de grup sau individuale) și examene. Cerințele proiectului sunt disponibile de la începutul anului deci nu există eterna scuză „nu am știut”.

Care ar fi trei sfaturi importante de care ar fi bine să țină cont colegii tăi mai mici de liceu?

Să nu se bazeze pe promisiuni din partea nimănui.

Să nu dea înapoi. Este important să știe că dacă au plecat la studii în strainatate și din diverse motive ar vrea să se întoarcă acasă, să o facă cât mai repede sau deloc.

Să nu le fie frică. Este un sfat foarte general, dar am observat că oamenilor le este frică cel mai mult de a avea cunoștințe, probabil pentru că asta îți aduce și multe responsabilități. Asta aduce însă și putere.

Viata de student in Olanda: George Gavrila.

George Gavrila, absolvent al Colegiul National Pedagogic Drobeta Turnu Severin, student in Olanda la Tilburg University (Liberal Arts and Sciences)

Care a fost motivația ta de a aplica la studii în străinătate?

În primul rând, m-am uitat în jur și am văzut tot mai mulți absolvenți în România care nu își găseau un loc de muncă nici măcar în țară, să nu mai spunem de străinătate. În al doilea rând, tot mai mulți prieteni de-ai mei au plecat în străinătate la facultate, iar poveștile lor au fost încă un plus de motivație la decizia pe care am luat-o.

Știm că distanța și dorul de casă ne pot face să stăm pe gânduri când vrem să luăm o astfel de decizie. Cum e să ai 19 ani și să fii la aproximativ 2000 km distanță de casă?

Amuzantă întrebare. 🙂 O să răspund foarte subiectiv la această întrebare. Primul semestru la 19 ani e foarte greu, în special în ceea ce priveste acomodarea cu sistemul de învățământ, iar dorul de casă e încă un impuls spre demoralizare. Vacanța de Crăciun schimbă radical această stare pentru că m-am întors în țară și mi-am dat seama că am luat decizia corectă. Dorul de casă nu mai e o problemă și, în plus, știți cum se spune: la un moment dat, puiul trebuie să-și părăsească cuibul părintesc și să și-l contruiască pe al lui.

În orice țară găsim lucruri bune dar și lucruri rele. Ce îți place cel mai mult în și la țara în care studiezi?

Rezumându-mă doar la Olanda, pot spune că e o țară în care viața vestică se simte din plin. Libertatea populației este așa de mare încât spiritul moral ghidează oamenii spre a lua deciziile corecte și a trăi în armonie. Ca oameni, olandezii mi se păreau reci la început, dar apoi mi-am dat seama că nu e deloc așa. Sunt doar foarte bine organizați, iar controversata idee că vesticii au glume seci și nu râd la glumele noastre, cei din est, este pentru că ei consideră glumele noastre imorale și, prin urmare, neamuzante. De la un timp am început să le dau dreptate. Un aspect care nu îmi place este vremea: plouă aproape în fiecare zi iar vântul este teribil. În rest, mâncarea, spațiile verzi, bicicletele și predominanța clasei mijlocii fac din Olanda o țara în care îmi place să trăiesc.

Cum e o zi din viața ta de student?

Chiar dacă ar putea părea exagerat, majoritatea zilelor le petrec în bibliotecă. Chiar și în zilele când am cursuri, tot stau până la cel puțin 11 seara în bibliotecă. Este mult studiu de făcut deoarece lucrările trebuie să fie obiective, ceea ce eu cred că este un lucru bun de. În plus, nu pot spune că mă deranjează pentru că ne-am creat grupuri sociale și mereu ieșim în pauze la cafea, să mâncăm în oraș după bibliotecă. În rest, de obicei la începutul semestrului și după sesiune, este o petrecere continuă de o săptămână.

Partea financiară influențează puternic decizia de a pleca la studii în străinătate, în mod deosebit pentru că există stereotipul conform căruia este scump. Tu cum te descurci cu banii, care sunt sursele tale de venit?

În ceea ce priveste acest subiect, chiar sper foarte tare să-mi găsesc un job part-time începând cu semestrul următor. Totusi, prețurile nu sunt deloc mari în supermarketuri și deseori sunt chiar mai ieftine decât în România. Prețul cazării este destul de mare pentru mine, stau la un cămin scump și nou care a fost singurul promovat de universitate. Pentru anul următor am găsit un loc nou la 250 euro cu toate utilitățile incluse, ceea ce, după părerea mea, e un preț foarte bun. În general cam toate locurile de cazare particulară ajung la acest preț.

Cu ce diferă sistemul de învățământ în care studiezi acum față de cel românesc?

Totul este cât se poate de obiectiv. Nu există favoruri iar relația profesor-student este una profesională, cu o tentă prietenească, dar nu exagerată. Se pune foarte mult accentul pe practică, pe vorbire deshisa, discursuri și, mai ales, pe lucru în echipa. În plus, confidențialitatea studentului în legătură cu situația lui academică se respectă. Notele nu sunt făcute publice alături de numele studenților, ci sunt trimise individual sau sunt scrise cu anumite coduri.

Tu ai făcut alegerea și poți vorbi din experiență: de ce să aplice un elev pentru o oportunitate de studii în străinătate?

Cred că este cea mai bună alegere pe care am luat-o până acum. Motive sunt multe. Cunoști și conviețuiești cu o multitudine de culturi, fapt care te ajută să treci peste stereotipuri, te formează moral, îți îmbunătățește capacitatea de adaptare și te face mai open-minded. Îți faci o mulțime de prieteni. Pe lângă partea socială, te specializezi pe o limbă străină, sau mai multe, înveți într-un mediu științific de nivel înalt, iar șansele ca mai târziu să fii angajat în domeniul pe care îl studiezi sunt considerabil mai mari. Afli noi oportunități pe care doar într-un mediu intercultural le-ai putea afla, care ți-ar putea schimba radical viața și drumul pe care mergi.

Care ar fi trei sfaturi importante de care ar fi bine să țină cont colegii tăi mai mici de liceu?

  1. Să ia școala în serios. Informația și cultura întotdeauna ajută. Și tot legat de școală, să învețe o limbă străină cât de bine posibil, iar dacă se poate, chiar mai multe.
  2. Dacă vor să vină în Olanda, să nu-și facă probleme în ceea ce privește partea financiară. Chiar nu au de ce. Și tot aici, atunci când își iau cazare, să nu își ia la camine private, ci la locuri care se oferă spre închiriere. Chiar dacă sunt nemobilate, cu maximul 200 euro mobilează tot.
  3. Am lăsat asta la sfârșit. Să facă multe activități extrașcolare, să se implice în viața socială, să arate că le pasă de ce se întâmplă în jurul lor. Nimănui nu-i plac ignoranții. Asta e o regulă internațională. Faceți ceva productiv atât pentru voi cât și pentru cei din jur.

 

Student în Marea Britanie - interviu cu Cristina Baciu

Cristina Baciu a absolvit Colegiul Național ”Unirea” din Focșani. Acum studiază International Entrepreneurship and Innovation la Essex University în Marea Britanie. A aplicat pentru studii în străinătate motivată fiind de posibilitatea contactului cu o cultură nouă și de integrarea într-un sistem educațional care pune mai mult accentul pe practică și lucru în echipă.

Care a fost motivația ta de a aplica la studii în străinătate?

Faptul că pot avea acces la o educație mai bună și la mult mai multe oportunități de muncă. Un alt motiv a fost că în străinătate se pune accentul mai mult pe învățatul practic și lucrul în echipă. Toate acestea cât și deschiderea către o nouă cultură, civilizație, obiceiuri, m-au determinat să aplic la o universitate în străinătate.

Știm că distanța și dorul de casă ne pot face să stăm pe gânduri când vrem să luăm o astfel de decizie. Cum e să ai 19 ani și să fii la aproximativ 2000 km distanță de casă?

La început bineînțeles va fi un pic mai greu dar timpul de adaptare depinde de personalitatea fiecăruia. Este evident că trebuie să fii puternic și să treci peste probleme dacă vrei să realizezi ceva în viață. Oricum vei primi tot sprijinul posibil din partea universității de a depăși aceste momente dificile. Plus că există Skype prin intermediul căruia se poate comunica foarte ușor cu prietenii și părinții.

În orice țară găsim lucruri bune dar și lucruri rele. Ce îți place cel mai mult în și la țara în care studiezi?

Eu studiez în Marea Britanie și cel mai mult îmi place variația de studenți veniți aici să studieze și de la care înveți foarte multe. De asemenea, îmi place țara. Toata lumea știe că UK este o țară o foarte frumoasă și merită explorată. Bineînțeles că sunt și dezavantaje. Mie nu îmi place mâncarea tipic englezească și personalitatea acestora dar te vei obișnui cu acestea în timp.

Cum e o zi din viața ta de student?

Programul meu personal: mă trezesc, mănânc, merg la cursuri apoi la gym. În timpul liber mă implic în diferite activități și proiecte caritabile iar seara îmi pregătesc cursurile. Bineînțeles, îmi fac timp și pentru prieteni.

Partea financiară influențează puternic decizia de a pleca la studii în străinătate, în mod deosebit pentru că există stereotipul conform căruia este scump. Tu cum te descurci cu banii, care sunt sursele tale de venit?

Sursa principală de venit este din partea părinților. Fiind acum în al doilea an voi încerca să-mi găsesc un job part-time care îmi poate acoperi cheltuielile personale.

Cu ce diferă sistemul de învățământ în care studiezi acum față de cel românesc?

Faptul că se pune accentul pe practică și munca în echipă, nu pe teorie. Aici trebuie să te implici în cât mai multe activități pentru a-ți dezvolta abilitățile.

Tu ai făcut alegerea și poți vorbi din experiență: de ce să aplice un elev pentru o oportunitate de studii în străinătate?

Pentru o mai bună educație cât și pentru șansa la un job mult mai bine plătit având în vedere faptul că în România studenții se confruntă cu foarte mari dificultăți în găsirea unui job.Și, în final, pentru experiența câștigată, bineînțeles.

Care ar fi trei sfaturi importante de care ar fi bine să țină cont colegii tăi mai mici de liceu?

Pregătește-te din timp, ai încredere în tine și fii sigur că asta este ceea ce vrei să faci !

Succes !

Cum e să-ți urmezi visul - Andrei Hordincă student în Danemarca

Andrei Horodincă a absolvit Colegiul Tehnic ”Gheorghe Asachi” din Botoșani. Acum este student la KEA University în Danemarca. Pasionat de ceea ce face și-a urmat visul chiar dacă, spune el, că a fost o provocare ”Studiul în străinătate este e un pas imens, rapid și eficient către maturitate și orice tânăr ce ia această decizie este deja cu doi pași înaintea celorlalți.”

Care a fost motivația ta de a aplica la studii în străinătate?

Întotdeauna mi-au plăcut provocările, acesta este unul dintre motivele pentru care am luat această decizie. Pe de altă parte, în România nu aș fi avut nicăieri posibilitatea de a studia Multimedia Design and Communication, în modul în care o fac aici, iar faptul că sunt foarte pasionat de ceea ce fac m-a determinat să nu mă uit înapoi și să îmi urmez visul.

Știm că distanța și dorul de casă ne pot face să stăm pe gânduri când vrem să luăm o astfel de decizie. Cum e să ai 19 ani și să fii la aproximativ 2000 km distanță de casă?

Mulți ar spune că este foarte greu, eu nu neg asta, dar nici nu sunt de acord. Fiind o fire mai aventuroasă, pentru mine a fost o provocare, dar am trecut de mult peste dorul de casă. Te maturizează enorm o astfel de experiență, să fii pe cont propriu o perioadă foarte lungă de timp, să îți porți singur de grijă și să nu mai depinzi de părinți.

În orice țară găsim lucruri bune dar și lucruri rele. Ce îți place cel mai mult în și la țara în care studiezi?

Danemarca este o țară minunată, și îmi pare oarecum rău să spun asta, dar mă bucur că am plecat de acasă. Am întâlnit aici o lume cu totul diferită, o lume în care eu mă simt acasă. Dacă ar fi să aleg un lucru care îmi place cel mai mult, ar fi mentalitatea oamenilor. În plus, Danemarca este o țară open-minded și neconvențională.

Cum e o zi din viața ta de student?

De obicei tot ce are legătură cu școala are loc de dimineață(cursuri + proiecte), apoi după-amiaza și seara lucrez pentru o organizație de studenți în care sunt voluntar activ. În mare parte asta îmi ocupă tot timpul, incluzând aici și timpul liber pe care îl petrec cu prietenii/colegii mei.

Partea financiară influențează puternic decizia de a pleca la studii în străinătate, în mod deosebit pentru că există stereotipul conform căruia este scump. Tu cum te descurci cu banii, care sunt sursele tale de venit?

Este scump, dar eu am avut norocul de a beneficia de ajutorul părinților de la început, care s-au sacrificat luni întregi pentru a mă ține pe mine pe picioare. Dar, încetul cu încetul, am trecut peste faza asta, am găsit o slujbă care mi-a asigurat o bursă lunară primită de la guvern și de aproape un an mă descurc de unul singur. Mai mult decât atât, roata s-a întors, iar acum am posibilitatea de a și trimite bani acasă, nu doar să primesc.

Tu ai făcut alegerea și poți vorbi din experiență: de ce să aplice un elev pentru o oportunitate de studii în străinătate?

O astfel de experiență nu numai că te maturizează, dar te face să vezi viața cu alți ochi. Te face să te gândești la trecut, pe vremea adolescenței și să realizezi cât de puține știai. E mult mai mult decât studiat în străinătate, e un pas imens, rapid și eficient către maturitate și pot spune că orice tânăr ce ia această decizie este deja cu doi pași înaintea celorlalți.

Care ar fi trei sfaturi importante de care ar fi bine să țină cont colegii tăi mai mici de liceu?

Urmați-vă visurile, dar nu cădeți în capcana lor. Nu vă faceți iluzii, începutul este foarte dificil și cel mai probabil veți avea nevoie de ajutorul părinților voștri pentru a vă acoperi costurile acolo. Fiți 100% convinși că plecați cu un motiv bun și că într-o bună zi o să le demonstrați părinților că a meritat efortul. Iar de îndată ce ați ajuns acolo, rămâneți cu picioarele pe pământ.

Studiul la Southampton University, Marea Britanie - Interviu cu Andreas Zimmermann

Andreas Zimmermann a absolvit Colegiul Național ”Mihai Eminescu” din Botoșani. Acum este student la Southampton University în Marea Britanie. Faptul că în perioada liceului a reușit să exceleze și în cadrul activităților extra școlare i-a dat curajul să ia în calcul opțiunea studiului în străinătate. A găsit acolo un mediu în care se poate dezvolta și poate fi apreciat pentru tot ceea ce face.

Care a fost motivația ta de a aplica la studii în străinătate?

Faptul că pe durata liceului, am reușit să fac mai mult decât ceea ce se cerea în cadrul orelor de curs, anume să excelez în cadrul olimpiadelor și a concursurilor școlare, mi-a dat curajul să iau în considerare opțiunea studiilor în străinătate unde am găsit un mediu în care mă pot dezvolta bine și pot fi apreciat pentru tot ceea ce fac.

Știm că distanța și dorul de casă ne pot face să stăm pe gânduri când vrem să luăm o astfel de decizie. Cum e să ai 19 ani și să fii la aproximativ 2000 km distanță de casă?

Având în minte mereu faptul că voi merge într-un loc în care va fi bine, m-a făcut să trec cu ușurință peste momentul „ruperii” de casă. În niciun caz nu spun că e ușor, dintr-o dată apar multe lucruri de luat în considerare, cum ar fi curățenia, mâncarea și adaptarea la un mediu cu totul nou.  Adăugând și volumul mare de lucru și distanța față de cei dragi, poți vedea o influență considerabilă asupra psihicului unui student care nu a început de mult studiile în străinătate. În acest caz, este foarte important ca atunci când moralul este jos, să ne reamintim că ceea ce facem acum ne va aduce un viitor „strălucit”.

În orice țară găsim lucruri bune dar și lucruri rele. Ce îți place cel mai mult în și la țara în care studiezi?

Imaginea pe care o aveam despre Marea Britanie a fost alterată puțin de când am ajuns aici. În schimb, pot spune că majoritatea așteptărilor au fost confirmate. De exemplu, cursurile sunt organizate într-un mod logic iar toți studenții au acces la absolut toate materialele utilizate în predare prin intermediul unui portal online. În plus, studenții pot accesa o multitudine de facilități prin intermediul internetului, cum ar fi: lista cărților din bibliotecă, pot face rezervări pentru cărți sau pentru camere de studiu, acesta fiind exact modul de lucru care ar trebui să fie disponibil în orice universitate care activează în prezent. Pe lângă acest lucru, îmi plac dotările facultății de inginerie, sistemul de organizare a universității și asistența acordată studenților. Pentru orice problemă ar putea exista, sunt oameni disponibili să te ajute sau să te îndrume.

Cum e o zi din viața ta de student?

De dimineață merg la cursuri/ laboratoare/ tutoriale -durata variază - am zile cu 7-8 ore și altele cu o singură oră. Când ajung acasă încerc să revăd ceea ce s-a predat în ziua respectivă și să rezolv coursework-urile care urmează a fi predate. Seara fie mă odihnesc, fie mă întâlnesc cu prietenii în oraș. Desigur, periodic trebuie să mă ocup de curățenie, de mâncare, cumpărături, precum și de alte activități mărunte.

Partea financiară influențează puternic decizia de a pleca la studii în străinătate, în mod deosebit pentru că există stereotipul conform căruia este scump. Tu cum te descurci cu banii, care sunt sursele tale de venit?

Faptul că nivelul de venit in Marea Britanie este cu mult superior celui din Romania, reprezintă un impediment pentru mulți dintre viitorii studenți români. Decizia mea de a veni la studii aici a fost făcută abia după ce am știut sigur că părinții mei mă pot susține din punct de vedere financiar. Volumul de lucru de aici este considerabil, fapt pentru care am decis împreună cu părinții mei ca pentru primul an să nu iau în calcul varianta unui job part-time. Pe parcursul următorilor 3 ani îmi doresc să pot lua parte la câteva internship-uri ca să pot căpăta experiență și să câștig și bani.

Cu ce diferă sistemul de învățământ în care studiezi acum față de cel românesc?

Aici spiritul de competiție este aproape inexistent, fiind promovată foarte mult ideea de lucru în echipă. În general, rezultatele la examene sau teme nu sunt publicate, considerându-se că trebuie sa fie anunțate în particular (pe e-mailul personal). În acest mod, nu poți ști niciodată unde te situezi între colegi și  nu există termenul de „cel mai bun” decât la sfârșitul anului.

Pe lângă acest fapt, informațiile predate sunt succinte, fiind concentrate în mod deosebit pe materia și specializarea studiată.

Tu ai făcut alegerea și poți vorbi din experiență: de ce să aplice un elev pentru oportunitate de studii în străinătate?

Pentru a studia în străinătate și a câștiga ceva în urma acestei experiențe (și nu mă refer deloc la partea materială/ financiară), trebuie ca elevul să fie foarte pasionat de subiectul preferat.

Pe lângă partea educațională, aș putea spune că aici se găsește o lume lipsită de prejudicii, pentru care imaginea contează mai puțin decât personalitatea. Există o foarte mare libertate de exprimare și se apreciază cu adevărat valorile.

Care ar fi trei sfaturi importante de care ar fi bine să țină cont colegii tăi mai mici de liceu?

  1. Nu vă limitați la materia de la școală. Încercați să fiți speciali, să ieșiți în evidență cu lucruri pozitive. Citiți, uitați-vă la documentare, cunoașteți oameni noi, vorbiți cu ei și dezvoltați-vă.
  2. Învățați foarte bine limba țării în care urmează să mergeți. Adaptarea la noul mediu va fi mai ușoară, vă veți putea face prieteni și veți putea intra în grupuri cu mai multă ușurință. În caz contrar, riscați să fiți marginalizați iar mâinile vor obosi de la atâta gesticulat.
  3. Fiți ordonați. Doar așa veți ști mereu foarte clar ce aveți de făcut și să căutați orice informație de care aveți nevoie. Viața de student înseamnă a ști că există acele informații predate, a ști unde se găsesc și a ști să le aplici.

Cum să înţelegi topurile universitare şi să le foloseşti pentru a te decide asupra unei universităţi internaţionale (II)

(articol publicat iniţial în Adevărul)

Tinerii care doresc să studieze în străinătate ar trebui să decidă cu un an sau doi înainte care este principala lor destinaţie pentru studii universitare.

Din motive pragmatice, nişte instrumente foarte utile pentru a-şi alege instituţiile la care doresc să aplice sunt clasamentele universităţilor pe domenii de interes. Topurile internaţionale precum QS, Times Higher Education-World University Rankings sau topul Shanghai acoperă majoritatea domeniilor, grupate în 5 categorii: arte şi domenii umaniste, inginerie şi tehnologie, ştiinţe ale vieţii şi medicină, ştiinţe ale naturii şi ştiinţe sociale.

Acestea evaluează modul în care se plasează universităţile şi departementele acestora unele faţă de celelalte în funcţie de anumite criterii. De exemplu, în cazul domeniilor umaniste, au o pondere mai mare cercetarea academică, rata de angajare şi numărul de citări în publicaţiile de specialitate. La polul opus, pentru domeniile ştiinţifice contează nu doar aceste criterii, ci şi coeficientul H – care măsoară gradul de impact la nivel academic al rezultatelor cercetării din domeniile respective (inclus doar în topul QS). Având un astfel de clasament în faţă, tinerii ar trebui să îşi aleagă universitatea în funcţie de orientarea acesteia şi de înclinaţiile lor personale: spre cercetare sau spre ştiinţe aplicate.

Deşi topurile internaţionale încearcă să cuantifice calitatea instituţiilor de învăţământ superior, metodele pe baza cărora sunt constituite diferă de la un clasament la altul, ceea ce lasă loc interpretărilor. Suntem îndreptăţiţi să ne întrebăm de ce anumite universităţi nu apar în aceste topuri, cum a fost făcută selecţia universităţilor, cum au fost alese publicaţiile sau care este eşantionul reprezentativ pentru sondajele făcute în fiecare ţară sau domeniu. La fel de mult contează publicul ţintă căruia i se adresează un top (ceea ce se potriveşte unui grup s-ar putea să nu se potrivească altuia). Ar trebui sa ne intrebăm în ce măsură contextul lingvistic, cultural, economic şi istoric influenţează rezultatul statisticilor (astfel încât criteriile care se aplică unei ţări să fie irelevante pentru alta). De exemplu, în ţările în care limba engleză nu este predominantă, majoritatea publicaţiilor sunt în limba naţională. Cum este evaluată calitatea acestora şi impactul academic de către companiile care compun topurile? În unele ţări există informaţii cantitative (evaluări şi statistici naţionale) mult mai detaliate decât în altele cu privire la situaţia învăţământului superior. Prin urmare, care este relevanţa şi validitatea indicatorilor aleşi şi cum este măsurată calitatea cercetării şi nu accesibilitatea informaţiilor?

Având în vedere problemele ridicate de imposibilitatea de a evalua calitatea universităţilor, unele companii şi centre de cercetare din învăţământul superior au încercat să ofere o soluţie. Astfel au apărut topurile naţionale, care restrâng numărul universităţilor investigate şi introduc indicatori care cresc precizia şi relevanţa rezultatelor.

În cazul Marii Britanii, care este principala destinaţie aleasă de studenţii români pentru studii în străinatate, merită menţionat topul The Complete University Guide. Acesta a publicat deja estimările pentru anul 2014 în ceea ce priveşte ierarhia universităţilor la nivel naţional.

Marele avantaj al clasamentului este faptul că acoperă o selecţie foarte largă de domenii, că ia în considerare cerinţele de admitere şi satisfacţia studenţilor.  Sunt criterii importante pentru studentii români, care se pot ghida după acestea pentru a-şi alege universităţile la care doresc să aplice. The Complete University Guide include şi clasamente ale universităţilor pe regiuni. Acestea pot fi instrumente foarte utile pentru studenţii interesaţi să studieze doar în Londra, în Ţara Galilor, Scoţia sau în oricare altă zonă preferă.

Ceea ce poate crea confuzie în rândul tinerilor sunt discrepanţele dintre topuri. De exemplu, în topul The Complete University Guide (2014), în domeniul business şi management, pe primele trei locuri se află universităţile Cambridge, Bath şi St. Andrews. În Guardian University Guide (2013), primele clasate sunt Oxford, City University London şi Warwick. Aceste rezultate sunt o consecinţă a metodologiilor diferite folosite de companiile care realizează topurile.

Cum ar trebui alese universităţile potrivite în acest caz? Există multe alte elemente care trebuie luate în considerare. Când cantitatea prea mare sau prea mică de informaţii face dificilă luarea unei decizii, este important ca tinerii şi părinţii să consulte un consilier educational. Un specialist va şti cum să vină în ajutorul tinerilor, indicându-le alţi factori importanţi în alegerea programului potrivit, precum conţinutul cursurilor, locaţia universităţii şi posibilităţile de angajare.

Topurile internaţionale şi cele pe domenii crează o perspectivă de ansamblu asupra prestigiului universităţilor şi ofertelor acestora. Deşi din acest punct de vedere sunt nişte instrumente utile, pot fi insuficiente dacă nu sunt însoţite de o informare detaliată asupra elementelor care caracterizează universitatea potrivită pentru fiecare.

Cum să înţelegi topurile universitare şi să le foloseşti pentru a te decide asupra unei universităţi internaţionale (I)

(articol publicat iniţial în Adevărul)

Numărul studenţilor interesaţi să îşi continue studiile universitare în străinătate este în creştere. Una dintre întrebările frecvent puse consilierilor educaţionali de către aceştia este “Cum să îmi aleg universitatea potrivită?”. În acest sens, topurile universitare mondiale trebuie analizate în funcţie de interesul fiecărui candidat.

Există o varietate de criterii pe care un tânăr ar trebui sa le ia în considerare, începând cu limba străină pe care o stăpâneşte. Programul de studii şi curricula potrivite intereselor sale, destinaţia aleasă, situaţia financiară, posibilitatea de a-şi găsi un job, abilitatea de a se adapta la un nou context cultural sunt la fel de importante. Pe lângă acestea, una dintre metodele din ce în ce mai des folosite pentru alegerea universităţii sunt topurile universitare.

Importanţa pe care aceste topuri au dobândit-o în ultimii zece ani indică o necesitate şi o cerere a pieţei de a şti cum se poziţionează  instituţiile de învăţământ superior unele faţă de celelalte la nivel global. Cele mai influente topuri internaţionale sunt QS World University Rankings, Times Higher Education World University Rankings (THE) şi Academic Ranking of World Universities (ARWU).

Reputaţie, elitism şi subiectivitate        

Pentru a satisface nevoile celor interesaţi (studenţi, părinţi, angajatori, instituţii guvernamentale şi de învăţământ), companiile care elaborează aceste clasamente şi-au diversificat ofertele şi abordările. Este important de reţinut faptul că metodologiile folosite în evaluarea universităţilor diferă de la top la top, în funcţie de criteriile luate în calcul. Prin urmare, cele internaţionale (world rankings) încearcă să evalueze cele mai bune universităţi din lume. Aceste clasamente sunt realizate în primul rând pe baza sondajelor de opinie făcute în mediul academic.

De exemplu, în topul QS, opinia specialiştilor şi a cadrelor universitare referitoare la reputaţia academică a universităţilor evaluate are o pondere de 40%. Alţi indicatori utilizaţi sunt opinia angajatorilor (10%), numărul de citări în publicaţii de specialitate (20% - Sciverse Scopus), raportul dintre numărul profesorilor şi numărul studenţilor (20%), procentul de studenţi internaţionali (5%) şi procentul de profesori internaţionali (5%).

Pentru cei interesaţi numai de reputaţia academică a universităţilor, Times Higher Education a realizat un top World Reputation Rankings. Acesta evaluează reputaţia a 100 de universităţi văzute din perspectiva cadrelor universitare din întreaga lume. Desigur, opiniile acestora sunt subiective, deoarece sondajele masoară percepţia lor referitoare la calitatea instituţiilor de învăţământ, iar nu situaţia reală. Astfel de topuri sunt utile mai ales tinerilor care se orientează către universităţi de elită, pentru care primează prestigiul, excelenţa academică şi opinia angajatorilor cu privire la calitatea studiilor.

Aceste criterii sunt irelevante pentru un tânăr interesat, de exemplu, de locaţia centrului universitar. Cine acordă mai multă atenţie stilului de viaţă, poate să se îndrepte către topurile care evaluează calitatea vieţii, costul studiilor şi al costurilor de zi cu zi, universităţile, posibiliţătile de angajare etc. Astfel, compania Quacquarelli Symonds (QS) propune un clasament al celor mai atrăgătoare centre universitare: QS Best Student Cities. Vechimea înseamnă calitate?

Un clasament unic îl reprezintă topul primelor 100 de universităţi care au fost fondate în ultimii 50 de ani, realizat de Times Higher Education. Desigur, acest top nu ia în calcul prestigiul universităţilor, ci foloseşte ca indicatori performanţele în cercetare, precum numărul de publicaţii şi de citări la nivel internaţional, calitatea predării sau implicarea cadrelor universitare în proiecte internaţionale de cercetare. Aceste universităţi, deşi sunt recent fondate sunt extreme de competitive şi au un potenţial de creştere semnificativ.

Topul Shanghai (sau ARWU) cuprinde primele 500 de instituţii din lume ale căror cadre universitare au obţinut premii prestigioase, ale căror lucrări au fost cel mai des citate sau au apărut în publicaţii de specialitate. Din acest motiv nici ierarhia universităţilor din topul ARWU nu variază semnificativ de la an la an.

Topul QS vine cu o propunere interesantă pentru cei atraşi de destinaţii exotice, evaluând dinamica instituţiilor din învăţământul superior din Asia şi America Latină. Totuşi, cei pasionaţi de informatică şi tehnologie, inginerie sau business ar putea să se orienteze în viitor şi spre universităţile din Asia.

Acestea oferă din ce în ce mai multe programe excepţionale în limba engleză şi ar putea reprezenta o destinaţie atractivă pentru cei interesaţi şi de o experienţă culturală neobişnuită. Pentru o mai mare ofertă de clasamente de acest gen merită consultat Times Higher Education – Top Universities by Region, care include clasamente pentru toate continentele.

Majoritatea părinţilor şi a tinerilor apelează la topurile universitare pentru a selecta universităţile în funcţie de prestigiul acestora. Totuşi, există alte criterii care ar trebui să influenţeze alegerea universităţii, într-o mai mare măsură decât reputaţia. Din acest motiv este necesară o bună pregatire şi informare asupra optiunilor universitare precum şi o interpretare corectă a datelor oferite de clasamentele internaţionale.

La studii în Olanda - interviu cu Samuel Haret

Samuel Haret, absolvent al Colegiul Național ”Gheorghe Roșca Codreanu” din Bârlad având ambiția de a excela în ceea ce face și ceea ce este a ales studiul la Utrecht University în Olanda. Din punctul lui de vedere ” Studiul în străinătate e asemănător cu venirea unui tânăr din provincie la facultate în București, doar că ridicat la pătrat.”

Care a fost motivația ta de a aplica la studii în străinătate?

Cred că ambiția a fost motivația mea principală. Știam ce vreau să fac și știam care e calitatea studiilor și șansele de a mă angaja ulterior dacă voi rămâne în țară. Cântărind greutatea acestor factori între România și Olanda, țara în care am ales să vin, balanța a înclinat spre vestul Europei.

Știm că distanța și dorul de casă ne pot face să stăm pe gânduri când vrem să luăm o astfel de decizie. Cum e să ai 19 ani și să fii la aproximativ 2000 km distanță de casă?

Acum am 20, dar rezonez perfect cu ceea ce zici. Cred că eu, la fel ca mulți alții care au ales să plece, am subestimat teribil factorul ‚dorul de casă’. E ușor să fii haiduc atunci când ești de 18 ani acasă, dar odată ce petreci câteva luni departe de cei dragi, vorbind numai o limbă străină, și auzind în jurul tău o limbă și mai străină, să zicem doar că ți se pune un nod uriaș în gât, trebuind să înghiți forțat, cu curaj, zi de zi, pentru a-l face să fie ceva mai puțin însemnat.

În orice țară găsim lucruri bune dar și lucruri rele. Ce îți place cel mai mult în și la țara în care studiezi?

E un mediu profesional foarte avansat. Fiecare merge la muncă pentru a-și face treaba și o face ‚ca la carte’. Lene, apatie, lipsă de motivație, sunt termeni destul de necunoscuți aici. Cred că fiecare a înțeles că atâta timp cât mergi la muncă, unde ești plătit rezonabil și faci parte dintr-o echipă care poate merge înainte doar dacă fiecare parte a sistemului merge ‚ceas’, ai face bine să dai tot ce ai mai bun zi de zi.

Cum e o zi din viața ta de student?

Nu știu dacă sunt un exemplu foarte elocvent, viața mea de student e destul de monotonă și deseori obositoare. Merg la facultate destul de devreme, unde petrec relativ multe ore pe zi, iar mai apoi merg la lucru, unde stau de la 18 la 21. În ultima vreme am cedat mersului pe bicicletă și mă întorc acasă cu autobuzul, altfel ar fi urmat un drum cu bicicleta de o oră până acasă. Nu sunt tipul care să frecventez cluburile, din simplul motiv că nu-mi permit și nu am timp. Încerc să-mi mențin focusul la motivul pentru care am venit aici și zi de zi să fiu cu un pas mai aproape de ținta mea.

Partea financiară influențează puternic decizia de a pleca la studii în străinătate, în mod deosebit pentru că există stereotipul conform căruia este scump. Tu cum te descurci cu banii, care sunt sursele tale de venit?

În momentul de față am o slujbă part-time stabilă la un restaurant, în bucătărie. Lucrez și ca blogger pentru departamentul de marketing al facultății, în colaborare cu EDMUNDO, și fac parte din Ambasada facultății, fiecare din cele trei fiind plătite. În plus, pentru că lucrez primesc și o bursă. Îmi vin lunar ceva mai mult de 1000 de Euro, dar munca se adună destul de mult peste studii, iar costurile nu se depărtează cu foarte mult de suma pe care o câștig.

Cu ce diferă sistemul de învățământ în care studiezi acum față de cel românesc?

Sunt destul de mulțumit de ceea ce fac. Profesorii par specialiști în domeniu, și deși cu toții avem câte o problemă cu câte un curs, înțelegem importanța fiecărei materii din curiculă. Prezența multor proiecte oferă dinamism studiului și mai ia din partea teoretică uneori obositoare. Profesorii sunt gata să discute cu tine și poate chiar să negocieze dacă ai o problemă cu o anumită parte a cursului, a testelor sau proiectelor, în condițiile în care vii cu argumente . Cred că principala diferență e că atât profesorii, cât și elevii sunt aici pentru același scop: de a educa elevul în ceea ce-și dorește să facă pentru restul vieții. Chiar dacă nu pare, dar scopul acesta rezolvă multe dintre problemele care apar între cele două părți.

Tu ai făcut alegerea și poți vorbi din experiență: de ce să aplice un elev pentru o oportunitate de studii în străinătate?

Eu nu sfătuiesc pe nimeni să aplice sau nu, tot ceea ce fac și în esență pot face, este să prezint cum e să fii student internațional, iar elevii pot face propria alegere. Mereu am crezut în libertatea de a alege, și faptul că eu am ales să vin aici, m-a făcut să trec peste extrem de multe piedici. Dacă converg la scopurile pe care le-am avut și eu, la ambiția de a fi într-un ocean mai mare, unde și hrana e mai mare, dar și rechinii mai mari (o analogie între oportunități și riscuri), aici le vor găsi pe amândouă. Studiul în străinătate e asemănător cu venirea unui tânăr din provincie la facultate în București, doar că ridicat la pătrat.

Care ar fi trei sfaturi importante de care ar fi bine să țină cont colegii tăi mai mici de liceu?

a. Seriozitatea e o trăsătură apreciată oriunde în lume, și e bine să fie gravată adânc în personalitatea ta. Dacă te construiești ca o persoană sinceră, de cuvânt, cu onoare și coloană vertebrală (cumva noțiuni asemănătoare, dar fiecare cu particularitățile ei), lumea va observa, și vei ajunge departe, mai devreme decât poate că îți planificai.

b. Notele nu sunt atât de importante pe cât le facem noi să fie, însă va veni o vreme în care lungimea materiei de BAC va trebui să fie parcursă în una sau două seri, iar atunci vei face bine să știi să înveți! Inteligența nu va substitui niciodată munca până la capăt!

c. Bucurați-vă de timpul petrecut acasă și gustați în tihnă de distracția pe care o aveți acasă. În curând, dacă veți veni la facultate cu țeluri mari, distracția nu va mai avea atâta loc în program.

 

Viața de student în Marea Britanie prin ochii lui Răzvan Stăncescu

Răzvan Stăncescu a absolvit Colegiul Național Elena Cuza din București și a decis să urmeze apoi studiile unei facultăți din Marea Britanie. Astăzi este student la arhitectură al University of Huddersfield. Îl bucură caracterul organizat al învățământului și vieții de zi cu zi din țara sa adoptivă. Răzvan îi sfătuiește pe elevii de liceu care se gândesc să meargă la studii în străinătate să aibă curaj și să se pregătească din timp și temeinic pentru acest pas.

Care a fost motivația ta de a aplica la studii în străinătate?

Ei bine, deşi trebuie să recunosc că nu am ştiut de la început la ce să mă aştept, atât sistemul de învăţământ britanic, în special modul în care cursul de arhitectură este structurat, cât şi modul de viaţă pe care britanicii îl adoptă, au reprezentat câţiva dintre factorii ce m-au determinat să aleg să studiez în străinătate. Nu în ultimul rând, consider că posibilitatea de a studia într-o limbă străină la o universitate din afară ţării poate deschide porţile mai multor oportunităţi de angajare după terminarea anilor de studiu.

Știm că distanța și dorul de casă ne pot face să stăm pe gânduri când vrem să luăm o astfel de decizie. Cum e să fii atât de tânăr și să te afli la o așa mare distanță de casă?

Distanţa de casă e greu de digerat în primele săptămâni, dar eu sunt de părere că în timp aduce mai multe avantaje decât dezavantaje. Reprezintă un pas important către maturitate, dar şi o valoroasă experienţă în ceea ce priveşte organizarea şi managerierea noilor responsabilităţi.

În orice țară găsim lucruri bune dar și lucruri rele. Ce îți place cel mai mult la Marea Britanie?

În primul rând găsesc sistemul de învăţământ a fi foarte bine organizat. Calmul, răbdarea, respectul dar şi nivelul ridicat de implicare de care profesorii dau dovadă faţă de studenţi crează un mediu de studiu ce încurajează orice student să meargă mai departe. De asemenea, facilităţile la care studenţii au acces în cadrul campusului universitar sunt performante şi uşor de folosit.

Calmul, răbdarea şi respectul se regăsesc şi în rândul oamenilor, indiferent că este vorba de o călătorie cu autobuzul, o coadă foarte mare la supermarket sau o simplă convorbire telefonică formală.

Rareori se întâlnesc ambiguităţi în ceea ce priveşte claritatea unui document, a unei tranzacţii sau explicaţii, indiferent că este vorba de o operaţiune bancară, orice fel de operaţiune prin telefon sau orice fel de nelămurire.

Cum e o zi din viața ta de student?

Pot spune că nicio zi nu este la fel ca cealaltă. Rareori nu găsesc ceva util de făcut. În principiu îmi ocup timpul cu studiul, faţă de care nu îmi pot lua gândul nicio clipă în special acum, în ultimul an de studii, şi cu gătitul, care de asemenea îşi regăseşte locul în programul meu săptămânal. Cu toate acestea, am şi timp de distracţie, deşi acum sunt în anul 3. Sala de forţă şi înotul sunt de asemenea în programul meu săptămânal.

Partea financiară influențează puternic decizia de a pleca la studii în străinătate, în mod deosebit pentru că există stereotipul conform căruia este scump. Tu cum te descurci cu banii, care sunt sursele tale de venit?

Datorită intensităţii în ceea ce priveşte ritmul de lucru al facultății, nu am avut timpul necesar pe care să îl aloc unui job, mai ales că până la 1 ianuarie 2014, atât românilor, cât şi bulgarilor le era necesar un "yellow card" pentru a se angaja. Procesul de obţinere a acestuia era destul de anevoios, cu toate că, odată obţinut, chiar și găsirea unui loc de muncă pe post de asistent în domeniul de studiu era foarte posibilă.

Acest proces poate fi urmat acum cu şi mai mare uşurinţă datorită ridicării restricţiilor de muncă.

Programul prin care statul englez împrumută studenţii cu o anumită sumă de bani menită să acopere costul studiilor este benefic. Acest împrumut va fi recuperat de către stat după ce absolvenții se angajează și depășesc ca salariu o anumită sumă stipulată în contract. În acel moment se va retrage din venit un procent destul de mic în fiecare lună.

Cu ce diferă sistemul de învățământ în care studiezi acum față de cel românesc?

Îmi este destul de greu să fac o comparaţie între sistemul universitar românesc şi cel britanic pentru că nu am experimentat nici măcar o oră de curs în cadrul unei universităţi din România.

Cu toate acestea, îmi pot oferi părerea bazată pe descrierea colegilor din ţară şi mă pot referi doar la desfăşurarea studiilor de arhitectură. Pentru început, una dintre diferenţe este faptul că în Marea Britanie cursul de arhitectură este structurat în mod diferit. Partea 1 conţine 3 ani de studii urmaţi de 1 an de practică în domeniu, după care masteratul constă în 2 ani de studii şi unul de practică în domeniu. Doctoratul constă într-un alt an de studii.

Nu în ultimul rând, modul de lucru este diferit. Părerea mea este că în Marea Britanie există mai multă libertate de exprimare în ceea ce priveşte desfăşurarea unui proiect.

Alegerea unei universităţi din străinătate oferă o experienţă pe cât de nouă, pe atât de utilă. Cunoaşterea unei noi culturi, perfecţionarea limbii engleze dar şi managerierea noilor responsabilităţi sunt factori importanţi în ceea ce priveşte pregătirea pentru lumea joburilor. Deşi foarte importanţi, aceştia nu sunt decât nişte factori adiacenţi sistemului de învăţământ şi modului de predare ce sunt menite să dea studenţilor încredere să meargă mai departe.

Care ar fi trei sfaturi importante de care ar fi bine să țină cont tinerii care doresc să studieze în străinătate?

E preferabil ca alegerea să fie făcută din timp pentru a nu grăbi demersurile în vederea constituirii aplicaţiilor către universităţi.

Un examen de limba engleză este cerut de către majoritatea universităţilor din Marea Britanie, de obicei IELTS sau Cambridge, aşa că ar fi foarte folositor să aibă aceste diplome cât mai devreme posibil.

Al treilea punct, care se referă doar la arhitectură, este faptul că universitatea va cere un portofoliu înainte de admitere, aşa că pregătirea acestuia din timp este benefică.

Studii in Marea Britanie - interviu cu Corina Bibere

Corina Bibere este absolventă a Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu Jiu. O excursie de care a avut parte în liceu a făcut-o să realizeze că își dorește să studieze în Marea Britanie. Acum este studentă la psihologie și criminologie în cadrul University of Salford în Manchester, oraș de care spune că este îndrăgostită. Reușește să îmbine foarte bine facultatea cu jobul part-time și consideră că studiul în străinătate nu este pentru oricine dar o data ajuns să faci asta viața se schimbă complet.

Care a fost motivația ta de a aplica la studii în străinătate?

Totul a început când aveam 17 ani. Atunci am fost într-o excursie prin Europa și am avut șansa să petrec o săptămână în Anglia, mai exact în Oxford. Mi-am zis că este locul în care mi-ar plăcea să studiez. Nu atât pentru orașul în sine, cât pentru oameni, pentru experiențe, pentru mine. Era ceva diferit, și de ceva diferit aveam nevoie.

Știm că distanța și dorul de casă ne pot face să stăm pe gânduri când vrem să luăm o astfel de decizie. Cum e să ai 20 ani și să fii la aproximativ 2000 km distanță de casă?

E destul de greu. Aș vrea să spun că devine mai ușor cu timpul, dar aș minți. Din contră, într-un fel parcă e mai greu. Ceea ce pot să spun e că te obișnuiești. Conversațiile pe Skype devin la ordinea zilei, chat-ul pe Facebook la fel. Și poate sună ciudat, dar chiar dacă suntem la mile depărtare, sunt mai apropiată de ai mei acum ca niciodată.

În orice țară găsim lucruri bune dar și lucruri rele. Ce îți place cel mai mult în și la țara în care studiezi?

Orașul! Clar orașul e partea mea preferată. Manchester-ul e absolut genial. Nu îmi ajung cuvintele să spun cât de mult îmi place, dar cred că zambetul până la urechi explică totul. Sunt îndrăgostită de tot ce înseamnă Manchester, de la tipii care cântă și dansează pe muzică africană în fiecare sâmbătă, la străzile murdare de duminică dimineață, la arhitectura superbă care te face să simți câteodată că ești într-o altă eră. În fiecare zi ai ceva de făcut, un concert la care să mergi, o expoziție care abia s-a deschis, un pub de care tocmai ai aflat. Și ceea ce îmi place cel mai mult este că există ceva pentru toată lumea. “Diversitate” e cuvântul care descrie cel mai bine orașul. Și prin diversitate vine și toleranța. Ești diferit de alții și e ok.

Cum e o zi din viața ta de student?

Mă trezesc pe la 9, merg la cursul de la 11 și la 2 sunt deja acasa. Am doar 10 - 12 ore pe săptămână. Merg la bibliotecă cu o colegă, sau la un seminar. În curând se face seară și trebuie să merg la muncă. Încep tura la pub și asta înseamnă mereu ceva nou.

 

Partea financiară influențează puternic decizia de a pleca la studii în străinătate. Tu cum te descurci cu banii, care sunt sursele tale de venit?

În primul an, mama obișnuia să îmi trimită bani. Dar o dată ce mi-am găsit un job part-time a început să îmi trimită din ce in ce mai puțini, ca mai apoi să nu îmi mai trimită deloc. Acesta e unul dintre lucrurile de care sunt mândră. Mă descurc destul de bine singură, pe banii mei.

 

Cu ce diferă sistemul de învățământ în care studiezi acum față de cel românesc?

Totul e foarte structurat. Îți predau numai ce ține strict de profilul ales, fără să te încarce cu alte materii. Totul e scurt și la obiect. La fiecare curs profesorii au deja pregatită o prezentare și de multe ori avem și materiale adiționale care ne ajută să înțelegem mai bine subiectele de discuție. În plus, există o platforma online, numită Blackboard, pe care sunt uploadate toate materialele folosite, unde avem și orarul, unde uploadăm și assignment-urile, unde primim și notele și feedback-ul de la lectori. În plus, site-ul facultății are multe alte avantaje. Putem să căutăm online cărțile din bibliotecă, primim noutăți de la facultate și chiar și anunțuri despre noi job-uri disponibile. După cum am spus, totul e structurat, menit să ușureze munca studentului.

 

Tu ai făcut alegerea și poți vorbi din experiență: de ce să aplice un elev pentru o oportunitate de studii în străinătate?

Motivele nu sunt puține. Și nu cred că oricine  poate să se adapteze. Dar o dată ajuns acolo, viața ți se schimbă complet. Lumea ți se deschide în față. Cine vrea să aplice, să o facă, în primul rând, pentru propria persoană. Pentru un alt tip de experiențe, pentru alt tip de locuri. Pentru aventură, pentru prieteni noi. Pentru un viitor diferit. Sunt multe oportunități.

Care ar fi trei sfaturi importante de care ar fi bine să țină cont colegii tăi mai mici de liceu?

Cred că primul lucru pe care l-aș spune ar fi să fie pregătiți să se simtă singuri la început. Este ok, cu toții am avut o perioadă așa, și va trece fără să își dea seama. Să aibă răbdare pentru că adaptarea la un loc nou, complet diferit, nu se realizează într-o zi, două. Al treilea lucru de menționat, ar fi să profite de toate ocaziile care implică ceva nou. Ele reprezintă provocări și trebuie trate ca atare: cu o gândire pozitivă și mult curaj.

 

FII LA CURENT
Introdu adresa ta de mail ca să primești cele mai noi știri despre facultăți și universități. Nu trimitem spam.
Footer - abonare (RO)