Denisa Diaconu a absolvit Colegiul Național ”Mihai Eminescu” din București, optând pentru continuarea studiilor în străinătate. A ales Media & Entertainment Management în cadrul Stenden University, Olanda. O bucură faptul că programul său de studii este axat pe practică și simte că Olanda este o țară primitoare. Deși îi sfătuiește pe elevii de liceu să ia în serios opțiunea de a studia la o facultate din afara țării, Denisa le reamintește că promovarea unui examen presupune muncă și ore de studiu.

Care a fost motivaţia ta de a aplica la studii în străinătate?

Încă din clasa a XI-a începusem să mă gândesc cum ar fi dacă aş studia în străinătate, iar părinţii mei m-au susţinut din prima clipă. În februarie 2013 am aplicat pentru trei facultăţi din Danemarca şi două din Olanda. Am avut un interviu telefonic la o facultate din Danemarca pentru a mi se testa cunoştinţele de engleză. Mi-au spus pe loc că într-un procentaj de 99% am fost acceptată.

Am primit răspunsul pe 23 aprilie 2013 (sunt date în viaţă pe care nu le mai pot uita). După nici o săptămână, am primit răspunsurile de la toate celelalte facultăţi. Fusesem acceptată la toate. A fost o decizie dificilă, deoarece toate sunt universități bune şi cu oferte de studiu atrăgătoare. În Danemarca facultatea e gratuită, însă costurile de întreţinere şi cazare sunt destul de ridicate.

Am ales Stenden University, Olanda, pentru că oferta a fost promiţătoare. Aici studiul se centrează pe fapte din viaţă reală, nu pe teorie.

Anul universitar este împărţit în patru module, unul dintre ele fiind de practică. La Media & Entertainment Management acesta parcurge tot ce ţine de media. Pot da un scurt exemplu: timp de două săptămâni va trebui să găsesc o formație de muzică pe care să o impresariez, adică să îi înregistrez o melodie, să mă ocup de promovarea ei, dar şi de tot ce ţine de marketing. Alte două săptămâni voi face practică la televiziunea şcolii, unde vom avea chiar o emisiune live cu o vedetă din Olanda (pot alege ce vreau să fiu în emisiune: prezentator, cameraman, director de imagine, director de platou, director de sunet etc.).

În anul trei de studiu am posibilitatea să merg în “Grand Tour” (să studiez pe rând în fiecare din campusurile pe care universitatea le are în Bali, Qatar, şi Africa de Sud), să merg în “Exchange” (să studiez în orice ţară îmi aleg eu, chiar şi în SUA sau Australia) sau să rămân aici pe “Event”, adică organizări de evenimente şi să merg în tot felul de excursii.

Anul patru este special din punctul meu de vedere pentru că voi începe un internship (se va organiza un târg de job-uri din toată lumea, la universitate. Contractul de muncă poate semna pe cinci ani, ceea ce înseamnă că în această perioadă voi avea un job asigurat).

Ştim că distanţa şi dorul de casă ne pot face să stăm pe gânduri când vrem să luăm o astfel de decizie. Cum e să fii atât de tânăr şi să te afli la aproximativ 2000 km distanţă de casă?

În august, când am venit aici, mi-a fost uşor fiindcă părinţii mei au stat o săptămâna cu mine şi am reuşit să mă acomodez. Îmi e greu încă, dar în fiecare clipă mă gândesc că viitorul meu este în joc şi că într-o bună zi îi voi avea şi pe ei alături de mine în ce ţară mă voi decide să rămân.

Cel mai greu cred că le este părinţilor mei pentru că sunt singura lor fiică. În acelaşi timp ei se gândesc că îmi este mult mai bine aici decât în ţară şi că am un viitor promiţător.

În orice ţară găsim lucruri bune dar şi lucruri rele. Ce îţi place cel mai mult la Olanda?

În primul rând oamenii sunt calzi, “săritori”. Este greu să îţi faci prieteni aici, dar când reusești ştii sigur că-ți vor fi pe viaţă alături. Un alt lucru interesant despre olandezi este acela că sunt foarte veseli. Niciodată nu vei vedea un om trist sau nervos.

În al doilea rând, pot afirma faptul că Olanda este o ţară foarte curată, de la şosele, străzi, până la aer. Aici toată lumea foloseşte bicicleta. Sunt şi maşini, însă nu atât de multe.

Cum e o zi din viaţa ta de student?

Dacă nu am o zi liberă, am câteva ore la facultate. De obicei este vorba de PBL (Problem Based Learning), unde citim un caz practic, îl analizăm, formulăm întrebările şi citim tema, adică răspunsurile la întrebările de dată trecută, iar la finalul workshop-ului ne dăm fiecăruia feedback. Aici este foarte important feedback-ul, deoarece în felul acesta ştii ce trebuie să îmbunătăţeşti.

Un alt workshop poate fi Business Economics, puţin mai diferit de economia pe care o învăţăm noi în ţară. Şi poate şi unul sau maxim două lectures care ne explică teoria pe care o putem folosi pentru PBL. Pot avea una, două sau maxim trei zile libere pe săptămână.

Partea financiară influenţează puternic decizia de a pleca la studii în străinătate, în mod deosebit pentru că există stereotipul conform căruia este scump. Tu cum te descurci cu banii, care sunt sursele tale de venit?

Mă susțin părinţii mei. Într-adevăr, aici totul este mai scump decât la noi, însă dacă ştii cum să cheltui banii într-un mod chibzuit, dar în acelaşi timp să îţi faci şi micile capricii de a merge într-un club sau de a-ţi cumpără ceva ce îţi place foarte mult, reuşeşti să supravieţuieşti.

Mai există o posibilitate, aceea de a face împrumut la stat pentru studii. Asta înseamnă că statul începe să îţi dea înapoi banii pe care i-ai plătit pentru primul an de studiu şi îţi asigură plata următorilor ani. Ți se rambursează câte 152 € pe lună în primul an, iar la finalizarea celor patru ani, după ce te angajezi şi ai un salariu acceptabil, statul îți oprește din bani.

Eu nu am aplicat pentru un împrumut, dar vreau să mă angajez cât mai repede posibil. Au existat restricții pentru români, dar din 2014 acestea s-au ridicat. Astfel, părinţii îmi vor mai plăti doar chiria (335€ all-inclusive: gaz, electricitate, apă şi internet), iar eu îmi voi asigura banii de buzunar.

Cu ce diferă sistemul de învăţământ în care studiezi acum faţă de cel românesc?

Sistemul de învăţământ este total diferit decât cel din România. În primul rând am colegi în facultate care au 16 ani. Aici şi în alte ţări din UE există nişte teste care se dau în şcoala primară, generală şi liceu, care stabilesc nivelul intelectual al elevului. Astfel, dacă un elev de 7 ani atinge un nivel intelectual ridicat, studiază direct în clasa potrivită lui. Astfel reuşesc ca la vârsta de numai 16 ani să fie în primul an de facultate.

De asemenea, nu există diferenţe între profesori şi elevi. Aici profesorii sunt mult mai apropiaţi de noi. Ei ne dau sfaturi foarte utile. Chiar astăzi, de exemplu, la ultima oră de PBL din acest modul, tutorele nostru ne-a dat sfaturi utile pentru când ne vom angaja.

Nu este uşor să treci anul. Trebuie să promovezi toate cele patru module plus examenele. Sunt mândră să spun că am reuşit să termin primul modul cu 9 şi sunt singura din fosta mea grupa care a trecut examenul de engleză.

Tu ai făcut alegerea şi poţi vorbi din experienţă: de ce să aplice un tânăr pentru o oportunitate de studii în străinătate?

Eu sfătuiesc orice tânăr să aplice pentru o facultate în străinătate deoarece are alte oportunităţi în viaţă. Învaţă mult mai lejer şi nu este stresat. Nici măcar în sesiune nu există stresul pe care eu l-am avut odată cu examenul de bacalaureat.

Care ar fi trei sfaturi importante de care ar fi bine să ţină cont colegii tăi mai mici de liceu?

Să nu lăsaţi pe ultima sută de metri învăţatul pentru examenul de bacalaureat.

Dacă se poate, obțineți certificatul ECDL din clasa a XI-a pentru a scăpa de o grijă în plus la BAC şi pentru a avea mai mult timp de învăţat.

Alegeţi să studiaţi în străinătate. Va asigur că nu veţi regreta. Vă sfătuiesc să mergeţi la târgurile de facultăţi care se vor organiza în martie .

Mult success în tot ceea ce vă propuneţi!