Alexandru a absolvit Colegiul Național ”Alexandru Ioan Cuza” din Corabia și din 2012 studiază Business Information Systems & Computer Science la Universitatea din Aberdeen, Scoţia. S-a adaptat rapid la viața din noua lui țară de reședință și îi încurajează pe tinerii din România să ia în calcul toate variantele de studiu pe care le au la dispoziție, inclusiv opțiunea de a merge la facultate în străinătate.
Care a fost motivaţia ta de a aplica la studii în străinătate?
Probabil cea mai mare motivaţie a venit din vizita în Anglia şi Scoţia, înainte de a avea gânduri serioase de aplicare la universităţi din afară României. În câteva zile, cât am avut ocazia să vizitez câteva oraşe şi implicit universităţile din fiecare, am remarcat în principal Universitatea din Aberdeen.
Am rămas plăcut impresionat atât de facilităţile oferite on-campus, de la săli imense de cursuri, laboratoare dotate cu tehnologie de ultimă generaţie, dar şi de facilităţile off-campus, cum ar fi portaluri personalizate pentru fiecare elev care cuprind toate cursurile, anunţurile, materialele ajutătoare, e-mail personal cu domeniul universităţii sau o persoană delegată să te ajute în formarea profesională sub forma unui tutore.
Ştim că distanţa şi dorul de casă ne pot face să stăm pe gânduri când vrem să luăm o astfel de decizie. Cum e să fii atât de tânăr şi să te afli la aproximativ 2500 km distanţă de casă?
Personal nu am avut probleme din cauza dorului de casă sau a distanţei, iar majoritatea studenţilor din generaţia mea sunt în aceeaşi poziţie. În medie aproximativ o dată la 3 luni se întâmplă ca părinţii să îmi facă o vizită sau să merg eu în vacanţă în România.
Este adevărat că există o teamă de nou la început, dar dispare imediat ce cobori din avion şi ajungi direct în Săptămâna de Inducţie sau “Freshers Week”, de unde nu ai cum să scapi fără cel puţin 3 – 4 prieteni şi câteva seri unice. Comunicarea cu părinţii şi prietenii este la orice pas, nu cred că se pune problema aceasta cu atâta tehnologie pe lângă noi.
De când am devenit student în Aberdeen, până în momentul de faţă, am ţinut legătură cu părinţii mei fără nicio problema pe Viber, Facebook sau Skype.
În orice ţară găsim lucruri bune dar şi lucruri rele. Ce îţi place cel mai mult la Marea Britanie?
Fiecare ţară are ceva deosebit, iar primele reacţii sunt să compari totul cu ce există în ţara natală. În Scoţia sunt diferenţe enorme în ceea ce priveşte societatea şi regulile la care se supune. Acesta este şi aspectul care mi-a plăcut în mod deosebit – fiecare persoană respectă aceleaşi reguli, iar cei care nu le urmează suferă consecinţele indiferent de naţionalitate sau clasă socială. Legile sunt respectate cu stricteţe, iar acolo unde se încalcă autorităţile sunt deja cu un pas înainte.
Există şi situaţii în care (din punctul unui student de vedere) legile sunt destul de stricte, cum ar fi: asigurările auto pentru studenţi şi în general persoane sub 20 de ani sunt enorme, cluburile se închid la ora 3 a.m. sau faptul că nu poţi cumpără băuturi alcoolice decât cu paşaport, permis sau ID şi nu mai târziu de ora 11 p.m. Dar cu puţin antrenament te obişnuieşti imediat.
Cum e o zi din viaţa ta de student?
Cred că nu au existat până acum două zile asemănătoare, atât în ceea priveşte universitatea cât şi timpul liber. O zi obişnuită începe destul de frumos având în vedere faptul că îţi poţi alege majoritatea orelor de curs, lucru care îmi permite să mă odihnesc aproape în fiecare zi cel puţin până în jurul orei 11:00.
Îmbrăcatul este un lucru care nu necesită uitatul pe fereastră sau cititul prognozei pentru că nu pot fi decât două posibilităţi: plouă sau aproape plouă. Ambele te îmbie la o îmbrăcăminte cât mai groasă, dacă eşti nevoit să mergi pe jos. Există şi posibilitatea ca afară să fie soare şi foarte cald, dar sigur se va afla cu o zi înainte pe Facebook pentru că este un prilej de sărbătoare.
Revenind la lucruri mai serioase, odată ajuns la universitate şi automat la începutul unui curs, tutorial sau laborator, profesorii şi supraveghetorii nu tolerează lipsa de implicare sau dezinteresul şi se asigura că fiecare student va rămâne cu ceva util în urma cursului. Majoritatea laboratoarelor se desfăşoară în săli mici, cu maxim 10 studenţi, tocmai pentru a antrena comunicarea şi munca în echipă. După cursuri, care se încheie obligatoriu la ora 5 p.m., urmează masă în “cantina” universităţii (care nu arată deloc a cantină ci mai mult a restaurant, cu cele 3 etaje), împreună cu prietenii şi colegii.
Îmi petrec seara la job, iar dacă sunt liber merg cu prietenii la unul din nenumăratele pub-uri sau cafenele ale oraşului. Weekend-urile sunt motive de petrecere, şi se desfăşoară de obicei în cluburi sau în cadrul diferitelor societăţi, cum ar fi cea românească, scoţiană, de fotbal, tenis etc.
Partea financiară influenţează puternic decizia de a pleca la studii în străinătate, în mod deosebit pentru că există stereotipul conform căruia este scump. Tu cum te descurci cu banii, care sunt sursele tale de venit?
În ceea ce mă priveşte, partea financiară nu a avut nicio influenţă în decizia de a aplica la Universitatea din Aberdeen. Într-adevăr am avut nevoie de o sumă mai mare de bani la început, doar pentru că nu am rezervat un loc în campusul universităţii şi am ales să locuiesc cu alţi 2 colegi.
Chiriile sunt poate cea mai mare problema în Aberdeen, fiind cotat al doilea cel mai scump oraş după Londra în ceea ce priveşte preţul apartamentelor, dar preţul scade enorm dacă apartamentul este împărţit de 2 sau mai mulţi studenţi.
Restul preţurilor sunt destul de ok, ba chiar la haine şi alimente ajung să fie sub cele din România şi nu de puţine ori prietenii veniţi în vizită pleacă surprinşi de oferte şi plini de cadouri.
În ceea ce priveşte sursele mele de venit, ele se rezumă la banii trimişi de părinţi şi cei de la job-ul meu part-time. De obicei cu banii de la părinţi plătesc chiria şi utilităţile iar cu ceilalţi, asigurarea la maşină, asigurarea de sănătate, abonamente, internet şi restul. Salariul minim pe economie fiind undeva la £6.35 pe oră, iar majoritatea joburilor oferind sume mai mari pentru studenţi, este mai mult decât necesar pentru a avea bani de distracţie.
În Scoţia cu ajutorul guvernului, studenţii europeni nu plătesc taxe de şcolarizare, astfel învăţământul universitar devine gratuit, spre deosebire de colegii din afara Europei care plătesc aproximativ £2000 pe an.
Cu ce diferă sistemul de învăţământ în care studiezi acum faţă de cel românesc?
Sistemul de învăţământ scoţian este în mare parte construit în jurul cerinţelor industriei. Am rămas surprins de faptul că în primul an am avut cursuri ce presupuneau ore de muncă voluntară, autoevaluare a calităților sau pregătire pentru toate tipurile de interviuri.
De cele mai multe ori accentul nu se pune pe învăţatul din cărţi, ci pe aspecte concrete cu exemple din viaţa de zi cu zi. Cursurile obligatorii pot fi maxim 3-4 pe semestru, ceea ce înseamnă că eşti liber să îţi alegi orice alte cursuri fără să aibă obligatoriu legătură cu ce studiezi. Am colegi care studiază filozofie cu computer science sau muzică şi biologie.
Tu ai făcut alegerea şi poţi vorbi din experienţă: de ce să aplice un elev pentru o oportunitate de studii în străinătate?
Poate un lucru important de ştiut este că studiile în străinătate nu sunt doar pentru genii. Că să studiezi în străinătate nu trebuie să fii tocilar sau să nu ai timp de distracţie. Majoritatea studenţilor români din Aberdeen sunt foarte bine pregătiţi şi se integrează perfect cu nivelul cerut de profesori, iar oportunităţile pentru studenţii de aici sunt nelimitate.
Am colegi în anul patru care deja lucrează la Microsoft, Apple sau Shell în timp ce îşi continuă studiile. Un alt coleg a ales să meargă pentru un an în Illinois, USA dornic să vadă cu ochii lui “frăţiile” şi distracţia din state. Odată ajunşi la o universitate recunoscută internaţional, toate porţile se deschid în faţa ta, cel puţin asta am simţit eu.
Care ar fi trei sfaturi importante de care ar fi bine să ţină cont colegii tăi mai mici de liceu?
- Înainte de a merge pe mâna părinţilor sau a profesorilor, să caute informaţii despre toate posibilităţile pe care le au şi să le pună în balanţă;
- Să se concentreze pe materiile care îi atrag cel mai mult şi să nu îşi facă probleme dacă acestea se vor schimba. Din ce îmi aduc aminte, am urât informatica în clasele a IX-a şi a X-a, lucru pe care greu mi-l explic în momentul de faţă având în vedere cât de mult mă regăsesc în ce studiez;
- Să îşi găsească echilibrul între distracţie şi şcoală, două aspecte care doar împreună aduc satisfacţii.