Interviu cu Alexandru Zarafu, student la Universitatea din Aberdeen, Scotia, despre ”posibilitatile nelimitate” pe care studiul in strainatate le ofera

Alexandru a absolvit Colegiul Național ”Alexandru Ioan Cuza” din Corabia și din 2012 studiază Business Information Systems & Computer Science la Universitatea din Aberdeen, Scoţia. S-a adaptat rapid la viața din noua lui țară de reședință și îi încurajează pe tinerii din România să ia în calcul toate variantele de studiu pe care le au la dispoziție, inclusiv opțiunea de a merge la facultate în străinătate.

Care a fost motivaţia ta de a aplica la studii în străinătate?

Probabil cea mai mare motivaţie a venit din vizita în Anglia şi Scoţia, înainte de a avea gânduri serioase de aplicare la universităţi din afară României. În câteva zile, cât am avut ocazia să vizitez câteva oraşe şi implicit universităţile din fiecare, am remarcat în principal Universitatea din Aberdeen.

Am rămas plăcut impresionat atât de facilităţile oferite on-campus, de la săli imense de cursuri, laboratoare dotate cu tehnologie de ultimă generaţie, dar şi de facilităţile off-campus, cum ar fi portaluri personalizate pentru fiecare elev care cuprind toate cursurile, anunţurile, materialele ajutătoare, e-mail personal cu domeniul universităţii sau o persoană delegată să te ajute în formarea profesională sub forma unui tutore.

Ştim că distanţa şi dorul de casă ne pot face să stăm pe gânduri când vrem să luăm o astfel de decizie. Cum e să fii atât de tânăr şi să te afli la aproximativ 2500 km distanţă de casă?

Personal nu am avut probleme din cauza dorului de casă sau a distanţei, iar majoritatea studenţilor din generaţia mea sunt în aceeaşi poziţie. În medie aproximativ o dată la 3 luni se întâmplă ca părinţii să îmi facă o vizită sau să merg eu în vacanţă în România.

Este adevărat că există o teamă de nou la început, dar dispare imediat ce cobori din avion şi ajungi direct în Săptămâna de Inducţie sau “Freshers Week”, de unde nu ai cum să scapi fără cel puţin 3 – 4 prieteni şi câteva seri unice. Comunicarea cu părinţii şi prietenii este la orice pas, nu cred că se pune problema aceasta cu atâta tehnologie pe lângă noi.

De când am devenit student în Aberdeen, până în momentul de faţă, am ţinut legătură cu părinţii mei fără nicio problema pe Viber, Facebook sau Skype.

În orice ţară găsim lucruri bune dar şi lucruri rele. Ce îţi place cel mai mult la Marea Britanie?

Fiecare ţară are ceva deosebit, iar primele reacţii sunt să compari totul cu ce există în ţara natală. În Scoţia sunt diferenţe enorme în ceea ce priveşte societatea şi regulile la care se supune. Acesta este şi aspectul care mi-a plăcut în mod deosebit – fiecare persoană respectă aceleaşi reguli, iar cei care nu le urmează suferă consecinţele indiferent de naţionalitate sau clasă socială. Legile sunt respectate cu stricteţe, iar acolo unde se încalcă autorităţile sunt deja cu un pas înainte.

Există şi situaţii în care (din punctul unui student de vedere) legile sunt destul de stricte, cum ar fi: asigurările auto pentru studenţi şi în general persoane sub 20 de ani sunt enorme, cluburile se închid la ora 3 a.m. sau faptul că nu poţi cumpără băuturi alcoolice decât cu paşaport, permis sau ID şi nu mai târziu de ora 11 p.m. Dar cu puţin antrenament te obişnuieşti imediat.

Cum e o zi din viaţa ta de student?

Cred că nu au existat până acum două zile asemănătoare, atât în ceea priveşte universitatea cât şi timpul liber. O zi obişnuită începe destul de frumos având în vedere faptul că îţi poţi alege majoritatea orelor de curs, lucru care îmi permite să mă odihnesc aproape în fiecare zi cel puţin până în jurul orei 11:00.

Îmbrăcatul este un lucru care nu necesită uitatul pe fereastră sau cititul prognozei pentru că nu pot fi decât două posibilităţi: plouă sau aproape plouă. Ambele te îmbie la o îmbrăcăminte cât mai groasă, dacă eşti nevoit să mergi pe jos. Există şi posibilitatea ca afară să fie soare şi foarte cald, dar sigur se va afla cu o zi înainte pe Facebook pentru că este un prilej de sărbătoare.

Revenind la lucruri mai serioase, odată ajuns la universitate şi automat la începutul unui curs, tutorial sau laborator, profesorii şi supraveghetorii nu tolerează lipsa de implicare sau dezinteresul şi se asigura că fiecare student va rămâne cu ceva util în urma cursului. Majoritatea laboratoarelor se desfăşoară în săli mici, cu maxim 10 studenţi, tocmai pentru a antrena comunicarea şi munca în echipă. După cursuri, care se încheie obligatoriu la ora 5 p.m., urmează masă în “cantina” universităţii (care nu arată deloc a cantină ci mai mult a restaurant, cu cele 3 etaje), împreună cu prietenii şi colegii.

Îmi petrec seara la job, iar dacă sunt liber merg cu prietenii la unul din nenumăratele pub-uri sau cafenele ale oraşului. Weekend-urile sunt motive de petrecere, şi se desfăşoară de obicei în cluburi sau în cadrul diferitelor societăţi, cum ar fi cea românească, scoţiană, de fotbal, tenis etc.

Partea financiară influenţează puternic decizia de a pleca la studii în străinătate, în mod deosebit pentru că există stereotipul conform căruia este scump. Tu cum te descurci cu banii, care sunt sursele tale de venit?

În ceea ce mă priveşte, partea financiară nu a avut nicio influenţă în decizia de a aplica la Universitatea din Aberdeen. Într-adevăr am avut nevoie de o sumă mai mare de bani la început, doar pentru că nu am rezervat un loc în campusul universităţii şi am ales să locuiesc cu alţi 2 colegi.

Chiriile sunt poate cea mai mare problema în Aberdeen, fiind cotat al doilea cel mai scump oraş după Londra în ceea ce priveşte preţul apartamentelor, dar preţul scade enorm dacă apartamentul este împărţit de 2 sau mai mulţi studenţi.

Restul preţurilor sunt destul de ok, ba chiar la haine şi alimente ajung să fie sub cele din România şi nu de puţine ori prietenii veniţi în vizită pleacă surprinşi de oferte şi plini de cadouri.

În ceea ce priveşte sursele mele de venit, ele se rezumă la banii trimişi de părinţi şi cei de la job-ul meu part-time. De obicei cu banii de la părinţi plătesc chiria şi utilităţile iar cu ceilalţi, asigurarea la maşină, asigurarea de sănătate, abonamente, internet şi restul. Salariul minim pe economie fiind undeva la £6.35 pe oră, iar majoritatea joburilor oferind sume mai mari pentru studenţi, este mai mult decât necesar pentru a avea bani de distracţie.

În Scoţia cu ajutorul guvernului, studenţii europeni nu plătesc taxe de şcolarizare, astfel învăţământul universitar devine gratuit, spre deosebire de colegii din afara Europei care plătesc aproximativ £2000 pe an.

Cu ce diferă sistemul de învăţământ în care studiezi acum faţă de cel românesc?

Sistemul de învăţământ scoţian este în mare parte construit în jurul cerinţelor industriei. Am rămas surprins de faptul că în primul an am avut cursuri ce presupuneau ore de muncă voluntară, autoevaluare a calităților sau pregătire pentru toate tipurile de interviuri.

De cele mai multe ori accentul nu se pune pe învăţatul din cărţi, ci pe aspecte concrete cu exemple din viaţa de zi cu zi. Cursurile obligatorii pot fi maxim 3-4 pe semestru, ceea ce înseamnă că eşti liber să îţi alegi orice alte cursuri fără să aibă obligatoriu legătură cu ce studiezi. Am colegi care studiază filozofie cu computer science sau muzică şi biologie.

Tu ai făcut alegerea şi poţi vorbi din experienţă: de ce să aplice un elev pentru o oportunitate de studii în străinătate?

Poate un lucru important de ştiut este că studiile în străinătate nu sunt doar pentru genii. Că să studiezi în străinătate nu trebuie să fii tocilar sau să nu ai timp de distracţie. Majoritatea studenţilor români din Aberdeen sunt foarte bine pregătiţi şi se integrează perfect cu nivelul cerut de profesori, iar oportunităţile pentru studenţii de aici sunt nelimitate.

Am colegi în anul patru care deja lucrează la Microsoft, Apple sau Shell în timp ce îşi continuă studiile. Un alt coleg a ales să meargă pentru un an în Illinois, USA dornic să vadă cu ochii lui “frăţiile” şi distracţia din state. Odată ajunşi la o universitate recunoscută internaţional, toate porţile se deschid în faţa ta, cel puţin asta am simţit eu.

Care ar fi trei sfaturi importante de care ar fi bine să ţină cont colegii tăi mai mici de liceu?

  • Înainte de a merge pe mâna părinţilor sau a profesorilor, să caute informaţii despre toate posibilităţile pe care le au şi să le pună în balanţă;
  • Să se concentreze pe materiile care îi atrag cel mai mult şi să nu îşi facă probleme dacă acestea se vor schimba. Din ce îmi aduc aminte, am urât informatica în clasele a IX-a şi a X-a, lucru pe care greu mi-l explic în momentul de faţă având în vedere cât de mult mă regăsesc în ce studiez;
  • Să îşi găsească echilibrul între distracţie şi şcoală, două aspecte care doar împreună aduc satisfacţii.

Studiul in Danemarca prin ochii Ramonei Lazurca

Ramona este fostă absolventă a Colegiului Național ”Petru Rareș” din Suceava, iar acum studiază Retail Management and Marketing – Fashion and Furniture la Teko University în Danemarca. Motivația de a aplica la o universitate din străinătate a apărut în principal ca urmare a informațiilor primite de la colegii mai mari aflați deja la studii peste hotare.

Care a fost motivația ta de a aplica la studii în străinătate?

Motivația a venit din pasiunea mea pentru necunoscut și din dorința de a mă realiza profesional. Însă foarte mult m-a motivat și faptul că aveam deja prietenii plecați la studii în alte țări. În ziua în care EDMUNDO a venit pentru o prezentare la noi în liceu, am știut deja că urma să plec la studii în Danemarca imediat dupa terminarea liceului.

Știm că distanța și dorul de casă ne pot face să stăm pe gânduri când vrem să luăm o astfel de decizie. Cum e să ai 19 ani și să fii la aproximativ 2000 km distanță de casă?

Pe mine m-a ajutat să mă acomodez mai ușor faptul că, obișnuiesc să merg în Spania încă de la 16 ani, câte 2 luni pe timpul verii, pentru un part-time job.

În orice țară găsim lucruri bune dar și lucruri rele. Ce îți place cel mai mult în și la țara în care studiezi?

Ceea ce apreciez foarte mult aici este bunatatea oamenilor. Danemarca este cunoscută ca fiind una dintre cele mai fericite țări la nivel mondial. Este uimitor să vezi persoane străine zâmbind unul altuia pe stradă, să știi că poți cere ajutorul indiferent de situație și că întodeauna vei găsi pe cineva care să te ajute.

Cum e o zi din viața ta de student?

Plina de evenimiente. Programul la facultate începe la 8:20 și se termină la 14:40. Din programul fiecărei zi nu lipsește mersul pe bicicletă, fie că este până la facultate și înapoi sau pănă la supermarket pentru diverse cumpărături.

Partea financiară influențează puternic decizia de a pleca la studii în străinătate, în mod deosebit pentru că există stereotipul conform căruia este scump. Tu cum te descurci cu banii, care sunt sursele tale de venit?

Într-adevăr, partea financiară poate fi un factor decisiv. Eu sunt destul de norocoasă pentru că părinții mei au posibilitatea să mă susțină financiar. Eu îmi asigur singură doar banii de buzunar, printr-un job de trei ore pe săptămână.

Cu ce diferă sistemul de învățământ în care studiezi acum față de cel românesc?

Sistemul educational danez este diferit fata de cel romanesc. Aici învățarea se face prin intermediul a foarte multe activități practice. Partea de teorie fiind asimilată pe cont propriu. Se pune accentul pe creativitate, pe capacitatea de a ”ieși din tipar” având în acest fel destul de multă libertate în procesul de învățare.

Care ar fi trei sfaturi importante de care ar fi bine să țină cont colegii tăi mai mici de liceu?

  • Be open-minded!
  • Ai încredere în propriile forțe;
  • Studiul în străinătate e o experiență unică, în urma căreia multe drumuri se pot deschide.

Despre studiul la University of Aberdeen, Scotia – interviu cu Raluca Ghimpu

Raluca este fostă elevă a Colegiul Național ”Mihai Eminescu” din Iași. Motivată de faptul că specializarea dorită nu era foarte cunoscută în Romania și de curiozitatea de a descoperi lucruri noi, a devenit studentă la Aberdeen University din Scoția, Marea Britanie.

Care a fost motivația ta de a aplica la studii în străinătate?

Am dorit să aplic la studii în străinătate deoarece domeniul pe care doream să îl studiez- European Studies- nu este foarte cunoscut și nici prea dezvoltat în România.

Știm că distanța și dorul de casă ne pot face să stăm pe gânduri când vrem să luăm o astfel de decizie. Cum e să ai 19 ani și să fii la aproximativ 2000 km distanță de casă?

Inițial este greu. Te afli într-o țară cu obiceiuri nefamiliare, într-un mediu multicultural. Poate fi un pic confuz. În același timp, îti amintești că este ceea ce ai dorit, ce ai muncit ca să obții și nu te dai bătut. La 19-20 de ani, este timpul să preiei controlul propriei vieți și al propriului drum. Vezi totul ca pe o provocare, îți testezi limitele. Absorbi informațiile din jur și devine surprinzător de ușor să te adaptezi. Cheia este să te înconjori de oameni care au interese similare cu ale tale. Bineînțeles, dorul de casă va fi mereu acolo, nu dispare. Însă, pe măsură ce îți creezi drumul în viață, îți dai seama că lumea este vastă și realitatea cunoscută acasă este de fapt doar o mică bucățică din întreg. Pe mine, cel puțin, curiozitatea de a descoperi lucruri noi m-a ajutat foarte mult.

În orice țară găsim lucruri bune dar și lucruri rele. Ce îți place cel mai mult în și la țara în care studiezi?

Locul unde am ales să studiez are, într-adevar, avantaje și dezavantaje. Mi-a fost greu, de exemplu, să mă adaptez la condițiile climatice de aici. Trecând însă peste asta, mi se pare incredibil de frumos felul în care oamenii de aici își respectă și sunt mândri de tradițiile lor. Asta se reflectă nu doar în sărbătorile naționale ci și în arhitectura locurilor. Îmi plac de asemenea și personalitățile lor. Sunt încăpățânați și pot părea duri din exterior dar dau dovadă de tandrețe și bunătate care nu este restrictionată sau conditionată de naționalitate, limbă sau obiceiuri. Se așteaptă să fie tratați cu respect dar, în același timp, și tu vei fi tratat la fel.

Cum e o zi din viața ta de student?

Ocupată 🙂 Ce m-a surprins cel mai mult este că aici se pune mult mai mult preț pe studiul individual. Deși petrec relativ puțin timp la facultate, restul timpului îmi este ocupat de teme și eseuri. Profesorii pun foarte mare accent pe citit. Cărțile, eseurile, testele….toate îți provoacă abilitatea de a jongla cu cuvinte într-un limbaj academic. Poate fi un pic copleșitor la început dar, odata ce intri în ritm, te obișnuiești. Cel puțin așa stau lucrurile la facultatea mea.

Partea financiară influențează puternic decizia de a pleca la studii în străinătate, în mod deosebit pentru că există stereotipul conform căruia este scump. Tu cum te descurci cu banii, care sunt sursele tale de venit?

Pentru că studiez în Scoția, taxa de facultate imi este asigurată de SAAS ( Student Award Agency for Scotland). În ceea ce privește banii de întreținere (cazare, mâncare, etc) am depins o perioadă de părinți, iar mai apoi am apelat la un part-time. Plata este deseori mai mult decât de ajuns pentru a mă întreține singură. Trebuie doar să ai prezență de spirit și să îți organizezi timpul astfel încât să nu rămâi în urmă cu lucrul pentru universitate.

Cu ce diferă sistemul de învățământ în care studiezi acum față de cel românesc?

Sincer nu sunt foarte familiară cu sistemul romănesc. Știu doar că universitatea la care sunt eu are un sistem unic chiar și în comparație cu celelalte din Marea Britanie. Odată ce iți alegi departamentul, are loc o întâlnire cu un tutore personal. Atunci îți alegi cursurile pe care le dorești. În funcție de facultate, ai la dispoziție o paletă diferită de opțiuni, doar unul sau două fiind prestabilite. La facultatea mea cursurile durează 4 ani. În primul an, notele nu contează deloc (important e să treci examenele). Din câte știu, asta e valabil peste tot în Marea Britanie. În anul doi trebuie să ai un punctaj minim pentru a trece în anul trei deși notele din nou nu contează pentru diploma finală. Anul trei și anul patru sunt numiți Honors. Acum notele devin extrem de importante pentru vor fi luate în calcul pentru diploma de final. Cursurile se împuținează, de la maxim cinci în primii doi ani, ajungând la două-trei (din nou, depinde de facultate).

Tu ai făcut alegerea și poți vorbi din experiență: de ce să aplice un elev pentru o oportunitate de studii în străinătate?

Eu am aplicat deoarece am vrut să mă dezvolt ca persoană și am dorit o șansă pe care în țară nu am avut-o. Deși România are facultăți și profesori foarte buni, universitățile din străinătate pot oferi șanse și celor care își doresc ceva diferit. În domeniul meu de studiu calificările obținute în străinătate cântăresc desori mai greu decât cele obținute în România. Într-o lume în care globalizarea este o realitate în devenire, contactul cu alte culturi îți deschide ochii și îții formulează o altă realitate decât ceea cu care erai obișnuit. Important este faptul că există mereu posibilitatea de a te întoarce să lucrezi în România odată ce ai terminat studiile.

Care ar fi trei sfaturi importante de care ar fi bine să țină cont colegii tăi mai mici de liceu?

  •  Să nu vă dați niciodată bătuți! Ce este mai important, frica și teama de necunoscut? Sau o șansă pentru un viitor mai bun? Contează cât de mult îți dorești și esti dispus să lupți pentru ceea ce vrei. Eu aș fi regretat pentru tot restul vieții dacă lăsam emoțiile să stea în calea visurilor mele;
  • Află cât mai multe despre facultatea la care vrei să mergi. Cum sunt aranjate cursurile, ce fel de profesori vei avea, etc. Dacă poți, intră în contact cu studenți care sunt deja la acea specializare;
  • Află cât mai multe și despre orașul în care vei sta! Oameni, obiceiuri, climă, istorie, etc. – îți va fi de ajutor mai târziu.

Baftă!

Despre Olanda, tara oamenilor punctuali, zambitori si calmi – interviu cu Adelaida Baicu, studenta la Stenden University

Adelaida Baicu este absolventă a Colegiului Național Zinca Golescu din Pitești, iar în prezent studiază management hotelier la Stenden University, în Olanda. Ideea de a pleca în străinătate la studii a apărut încă din primul an de liceu. Se bucură de faptul că statul olandez oferă tinerilor facilități financiare și consideră că diploma unei universități din străinătate reprezintă un avantaj în carieră.

Care a fost motivaţia ta de a aplica pentru studii în străinătate?

Întotdeauna am cochetat cu ideea de a studia în străinătate, de a cunoaşte noi culturi şi obiceiuri şi de a deveni astfel o persoană mai deschisă. Însă am început să mă preocup cu adevărat de a-mi întocmi dosarul în clasa a IX-a. Am încercat să plec şi în liceu prin intermediul unui program la nivel naţional, însă erau doar 3 locuri pe ţară şi nu am reuşit. Ceea ce m-a atras la plecatul în străinătate, este că, după părerea mea, ai mult mai multe oportunităţi de carieră în afară României, nivelul de trai este mai bun şi numai experienţa în sine de a fi student internaţional prezintă un avantaj enorm în faţă celorlalţi, fie că vrei să te întorci sau nu în România.

Ştim că distanţa şi dorul de casă ne pot face să stăm pe gânduri când vrem să luăm o astfel de decizie. Cum e să fii atât de tânăr şi să te afli la o aşa mare distanţă de casă?

Bineînţeles că la început mi-a fost destul de greu să mă acomodez, deoarece eram obişnuită să fiu mereu în preajma familiei şi a prietenilor mei, a locurilor pe care le-am frecventat ani la rând şi a multor obiceiuri pe care le aveam acasă şi la care a trebuit să renunţ când am ajuns în Olanda. Însă pe mine m-a ajutat foarte mult faptul că am fost foarte determinată să mă adaptez şi să rămân aici, încât am reuşit să trec peste toate acestea. De asemenea, cred că e mai greu pentru familie decât pentru mine, pentru că eu am parte de o experienţă plăcută, cu totul nouă şi diferită şi fac ceea ce îmi place, pe când cei de acasă trăiesc după acelaşi ritm.

În orice ţară găsim lucruri bune dar şi lucruri rele. Ce îţi place cel mai mult la Olanda?

Cel mai mult îmi place faptul că organizarea este extrem de bună aici, oamenii sunt punctuali, pregătiţi mereu cu ceea ce au nevoie, ştiu exact ce este de făcut, prin urmare sunt eficienţi şi calmi. Olandezii mi se par politicoşi, deschişi la minte şi zâmbitori. Nu judecă după aparenţe şi nu fac atât de multe discriminări. Îmi mai place şi că pot merge oriunde cu bicicleta. Când am ajuns în Olanda, nu ştiam să merg pe bicicletă şi abia după ce am învăţat să merg am realizat cât de multe am pierdut. Plus că reduce foarte mult poluarea!

Cum e o zi din viaţa ta de student?

Aş spune liniştită. Programul nu este foarte încărcat, deşi la management hotelier ai mult mai multe ore decât la turism sau la media, însă sunt semnificativ mai puţine ca în România. Cred că cel mai mult am stat la şcoală de la ora 8 până la ora 18, însă am avut şi mici pauze între. Bineînțeles, nu acesta e programul meu zilnic, De obicei am cam 3 ore pe zi. Mai puţin când am practică, atunci e cu totul alt program.

Partea financiară influenţează puternic decizia de a pleca la studii în străinătate, în mod deosebit pentru că există stereotipul conform căruia este scump. Tu cum te descurci cu banii, care sunt sursele tale de venit?

Unul dintre motivele pentru care am ales Olanda a fost şi preţul facultăţii. Facultatea costă 1906 euro pe an şi există posibilitatea de a face un împrumut la guvern. Dezavantajul este că trebuie să achiţi taxa integral din bani proprii şi abia apoi guvernul începe să îi restutuie. Mie încă îmi trimit părinţii bani. Cred că primesc în jur de 500 de euro pe lună, din care dau 375 pe chirie, iar restul sunt banii pentru mâncare şi ieşit în oraş. Mai primesc şi banii de pe împrumut, 150 de euro pe lună. În total am cam 650 de euro pe lună.

Sistemul olandez e foarte bun dacă îţi găseşti un loc de muncă pentru că poţi primi 250 de euro de la guvern (pe lângă salariu) dacă lucrezi minimul de 56 de ore lunare. În plus, şi la transport primeşti multe reduceri sau chiar gratuitate dacă lucrezi.

Cu ce diferă sistemul de învăţământ în care studiezi acum faţă de cel românesc?

Se pune foarte mare accent pe munca în echipa şi de cele mai multe ori avem proiecte de grup. De asemenea, îmi place că eşti mereu încurajat să participi şi să pui întrebări, iar profesorii vor să explice, nu doar să predea.

Se pune mare accent pe practică. De exemplu, tot ceea ce fac eu are şi o parte aplicată. Am chiar şi un modul întreg (10 săptămâni) de practică.

Toate cursurile sunt postate pe platoforma de internet a şcolii, aşa că, în cazul în care ești absent, poţi oricum să arunci o privire peste material.

Tu ai făcut alegerea şi poţi vorbi din experienţă: de ce să aplice tinerii din România pentru o oportunitate de studii în străinătate?

În primul rând, pentru a avea mai multe oportunităţi de carieră. Pentru a te dezvoltă mai mult, a fi mai deschis, a afla mai multe despre celelalte popoare, pentru a învăța mai multe limbi străine şi pentru a vedea şi un alt stil de viaţă.

Care ar fi trei sfaturi importante de care ar fi bine să ţină cont cei care îți doresc continuarea studiilor în străinătate?

  • Să înveţe cât mai multe limbi străine, engleza fiind prioritară;
  • Să se gândească mult la ce specializare vor alege pentru facultate pentru că cel mai probabil vor face asta pentru toată viaţă lor;
  • Să pună cât mai multe întrebări despre orice subiect şi să facă activităţi extra-şcolare.

Interviu cu Alina Vulpe, studenta in SUA: ”E al naibii de multa munca, dar merita”

Alina este absolventă a Liceului Teoretic ”Mihai Viteazul” din Caracal și a ales să-și continue studiile în domeniul biochimiei la Mount Holyoke College, Massachussets, Statele Unite. Deși nu a avut un exemplu pe care să-l urmeze în demersul ei de a fi admisă la o facultate din străinătate, ea consideră că efortul a meritat. Simte că deschiderea către mai multe domenii a sistemului de învățământ american o împlinește și îi încurajează pe elevii de liceu să-și ia inima-n dinți și să se gândească la a studia în afara țării.

Care a fost motivația ta de a aplica la studii în străinătate?

Mie nu îmi zisese nimeni de posibiltatea de a studia în străinătate şi cred că ar fi fost mult mai uşor dacă aş fi avut exemplul altcuiva.

Motivaţia de a aplica în străinătate a fost destul de simplă. Am vrut să am posibilitatea de a studia mai multe subiecte care nu aveau neapărat legătură între ele. În România, sistemul e creat în aşa fel încât dacă te duci la facultate pentru biologie, spre exemplu, toate cursurile sunt din domeniul acela. În Statele Unite pot să îmi iau cursuri pentru diplomă în biologie, dar pot să studiez şi artă sau istoria spicului de grâu dacă vreau.

Știm că distanța și dorul de casă ne pot face să stăm pe gânduri când vrem să luăm o astfel de decizie. Cum e să fii atât de tânăr și să te afli la aproximativ 7000 km distanță de casă?

Sincer, am crezut că o să fie destul de greu, mai ales la început, având în vedere că toată lumea de acasă îmi spunea că americanii sunt închişi şi nu acceptă străini printre ei. Nu ştiu dacă asta a fost doar o tactică a familiei să mă facă să mă răzgândesc şi să rămân acasă, dar am descoperit rapid că ce mi s-a spus nu e adevărat.

M-am adaptat imediat, iar oamenii pe care i-am întâlnit au fost incredibil de prietenoşi şi curioşi să afle cât mai multe despre România (pe lângă Dracula). Am crescut cu un simț destul de crescut pentru independenţă, deci faptul că sunt tânără şi atât de departe de casă nu a fost niciodată un impediment. Dar desigur, câteodată se simte şi dorul de casă, în special în sesiune, când am o grămadă de proiecte de care trebuie să mă ocup. Facultatea mea nu oferă opţiunea asta, dar sunt unele instituţii care au fonduri speciale pentru studenţii internaţionali pentru plata biletelor de avion, deci la o adică, dacă dorul e prea mare, se poate face o vizită în vacanţă de iarnă (care la noi e de 5 săptămâni).

În orice țară găsim lucruri bune, dar și lucruri rele. Ce îți place cel mai mult în și la țara în care studiezi?

Îmi plac oamenii pe care i-am întâlnit. Nu cred că aş fi devenit atât de conştientă de lumea în care trăiesc şi nenumăratele injustiţii dacă nu aş fi avut ocazia să cunosc atâţia oameni diverşi cum am avut în America. Asta îmi dă posibilitatea de networking, dar şi de călătorii peste tot.

Cum e o zi din viața ta de student?

În mod normal am zilele complet ocupate cu ceva. Cursuri de la 8:30 până în jur de prânz, apoi laboratoare de 3-4 ore. Dacă am noroc, am timp de un pui de somn după-amiază, iar dacă nu, înseamnă că sunt la serviciu.

Am posibilitatea să lucrez maxim 10 ore/săptămâna în cadrul facultăţii.

Seara ori am repetiţii la cor, ori pot fi găsită întinsă pe podeaua camerei de zi cu colegele, cel mai probabil uitându-ne la seriale. Pare că nu am timp să respir, dar nu m-am găsit niciodată incapabilă să îmi termin temele şi ce mai am de făcut şi să trebuiască să stau trează toată noaptea.

Partea financiară influențează puternic decizia de a pleca la studii în străinătate, în mod deosebit pentru că există stereotipul conform căruia este scump. Tu cum te descurci cu banii, care sunt sursele tale de venit?

Din contră, dacă îţi amenajezi fondurile bine, poţi fi în situaţia în care e mai ieftin în străinătate decât în România la locurile cu taxă. Nu ştiu cum e sistemul în Europa, dar în America există financial aid care poate să acopere până la 100% necesarul financiar al familiei. Tot ce au ai mei de plătit este biletul de avion. În financial aid îmi intră şi job-ul în campus de unde scot aproximativ $350 care sunt mai mult decât de ajuns să plătesc abonamentul la telefon şi să-mi finanţez obsesisa cu ebay-ul 🙂

Cu ce diferă sistemul de învățământ în care studiezi acum față de cel românesc?

Cum am mai zis, aici am posibilitatea să studiez diferite lucruri. În România eram pe punctul de a da admitere la facultatea de medicină. Asta m-ar fi limitat incredibil de mult şi nu aş fi învăţat despre cultură Islamică, spre exemplu, sau cursul bazat în jurul Fraţilor Kamarazov de Dostoevski din anul I.

Totodată, se pune foarte mult accent pe practică – am menționat laboratoarele lungi săptămânale. Nu se pune baza în memorarea informaţiei. Examenele sunt structurate în aşa fel încât să foloseşti informaţia de la cursuri în probleme.

Un alt lucru care îmi place extrem de mult e posibilitatea de a-mi declara programul de studiu în anul II. Nu a trebuit să întru în facultate cu o idee concretă despre ce vreau să fac cu restul vieţii, ceea ce e foarte des întâlnit acasă.

Tu ai făcut alegerea și poți vorbi din experiență: de ce să aplice un tânăr pentru o oportunitate de studii în străinătate?

Cred că am menţionat câteva chestii care ar putea atrage tinerii către o diplomă în stăinătate. Costurile pot fi reduse, oportunităţile de internshipuri şi job-uri după terminarea facultăţii şi în timpul studiilor sunt destule şi ajută mult la CV; dacă nu eşti hotărât ce ai vrea să faci după facultate, programele liberal arts sunt pentru tine. Călătoria şi oamenii pe care îi întâlneşti nu vor face decât să-ţi îmbogăţească viaţa. Nu regret absolut deloc decizia de a pleca în State.

Care ar fi trei sfaturi importante de care ar fi bine să țină cont colegii tăi mai mici de liceu?

În primul rând, dacă vrei să aplici în străinătate, e bine să te apuci cât mai devreme în liceu de documentaţie. Eu a trebuit să dau o grămadă de teste de care nu aveam habar, iar dacă aş fi ştiut mai devreme, rezultatele ar fi fost mai bune.

Nu te lasă convins de cei din jur că nu o să reuşeşti, că ai vise de neatins. Aplică la câte facultăţi poţi căci nu ştii de unde sare iepurele.

Şi nu uita de nenumăraţii studenţi din străinătate care te pot ajuta dacă ai întrebări.

Procesul poate părea imposibil, dar garantez că merită. Le urez numai baftă celor ce vor să aplice în străinătate. E al naibii de multă muncă, dar merită până la urmă (când te întorci acasă şi te întreabă lumea unde eşti la facultate).

Angela Marinica, studenta la International Business Academy: ”Danemarca e considerata tara cea mai fericita din lume si pot sa spun ca asa e”

Angela Marinică a absolvit Colegiul Național Gheorghe Lazăr din București în 2012 și a decis continuarea studiilor în Danemarca, la International Business Academy. Actualmente se află în Bruxelles, fiind studentă a la EPHEC, Haute École Économique et Technique, după ce a optat pentru o bursă Erasmus în anul II. Angi a prins gustul călătoriilor și dorinței de a explora necunoscutul atunci când a început studiile în străinătate.

Care a fost motivaţia ta de a aplica la studii în străinătate?

Trebuie să recunosc că nu a fost ceva ce mi-am dorit dintotdeauna; la început a fost pur şi simplu o idee ce suna destul de bine din câte auzisem de la câţiva prieteni plecaţi la studii în Anglia. Am avut dubii până în ultimul moment aşa că am decis să aplic în România. Am trecut examenul de admitere, am intrat cu bursă la aeronautică, dar în final cred că ceea ce m-a motivat să plec a fost nevoia de schimbare şi dorinţa de a-mi dovedi că se poate mai bine. Şi aşa a fost.

Ştim că distanţa şi dorul de casă ne pot face să stăm pe gânduri când vrem să luăm o astfel de decizie. Cum e să fii atât de tânăr şi să te afli la aproximativ 2500 km distanţă de casă?

E adevărat că de multe ori e comod să stai aproape de familie, prietenii din copilărie, în oraşul în care ştii cafenelele pe dinafară şi umea vorbeşte aceeaşi limba ca şi tine. Totul e bine şi frumos acasă şi pare că nu are sens să dăm cu piciorul la ceea ce avem deja pentru o experienţă oarecum incertă, nu?

Să fii la o aşa distanţă de casă e o adevărată aventură, care a început din momentul în care am aterizat cu zeci de bagaje într-o ţară în care nu am mai fost niciodată şi singurul cuvânt pe care îl ştiam era: „Hej!”. Treptat, devii din ce în ce mai independent. După câteva săptămâni de paste şi salate, descoperi că poate să fie amuzant să găteşti şi să iei cina cu oameni ce vin din altă ţară, uneori de pe alt contient, studenţi pe care abia i-ai cunoscut, dar ştiţi deja că aveţi minim două lucruri în comun: un oarecare dor de casă, dar mai ales dorinţa de a reuşi.

În orice ţară găsim lucruri bune dar şi lucruri rele. Ce îţi place cel mai mult în şi la ţara în care studiezi?

Iniţial am plecat la studii în Danemarca, ţara bicicletelor, designului futurist şi energiei regenerabile. Stereotipurile pe care le auzi înainte de a trăi într-o altă ţară nu prea au legătură cu ceea ce găseşti acolo. Încă din aeroport, am întâlnit una din viitoarele colege de facultate, o fată din Bulgaria născută în aceeaşi zi că şi mine şi am decis că anul respectiv va fi unul de neuitat. Până în momentul de faţă este una din cele mai importante persoane din viaţa mea.

Singura dificultate pe care am întâmpinat-o a fost încercarea de a învăţa limba daneză, însă ni s-au oferit cursuri gratuite, care m-au ajutat foarte mult. Desigur, nu eşti obligat să înveţi limba, absolut toată lumea vorbeşte foarte bine engleză. Îmi plac toate aspectele pe care le-am descoperit în Danemarca, de la faptul că este o ţară curată, civilizată, computerizată până la atmosfera relaxată de pe străzi, din instituţii sau de la supermarket. E considerată a fi ţara cea mai fericită din lume şi pot să spun că aşa e.

Oamenii sunt mereu veseli şi mulţumiţi cu ceea ce au, îţi zâmbesc deşi nu te cunosc, aleargă în ploaie, mănâncă sănătos, se bucură de lucurile mărunte. Nu credeam că o să mă simt vreodată atât de împlinită fără un motiv anume, dar pot să spun că experienţa daneză mi-a schimbat radical mentalitatea într-un mod pozitiv.

Momentan studiez în Belgia, pentru că mi s-a oferit un program de schimb de experienţă. Este cu totul diferit, dar m-am acomodat foarte bine şi mi-am făcut mulţi prieteni la Bruxelles, drept urmare o să rămân aici şi în semestrul al doilea pentru internship.

Cum e o zi din viaţa ta de student?

Interesantă. Nu e niciodată timp să mă plictisesc, deci consider că fiecare zi e productivă, iar perioada de student e cea mai frumoasă de până acum. Dacă împarţi apartamentul cu alţi studenţi, o zi obişnuită începe cu un mic dejun şi o cafea împreună, de obicei pe fugă. Deşi locuiam cu încă 3 fete, la 2 minute de şcoală, nu am avut niciodată suficient timp să ne pregătim (tipic feminin), dar am învăţat că punctualitatea e importantă. În funcţie de zi, mergeam împreună la universitate, unde toate cursurile se desfăşoară în faţă laptopului, profesorii sunt deschişi şi amuzanţi, se implică şi le pasă de felul în care te acomodezi.

De obicei, în pauza de prânz mergeam la cantină unde mâncarea era genială şi aveam destul de multe opţiuni. După şcoală, uneori mergeam la fitness, în parc, la cumpărături, la plajă dacă vremea era ok, lucram la proiecte, de obicei în grup, pregăteam diferite task-uri pentru ziua următoare, iar seara ne strângeam mai mulţi studenţi internaţionali la cineva în apartament sau ieşeam în oraş.

Partea financiară influenţează puternic decizia de a pleca la studii în străinătate, în mod deosebit pentru că există stereotipul conform căruia este scump. Tu cum te descurci cu banii, care sunt sursele tale de venit?

Depinde de ţara pe care şi-o aleg. Eu nu am văzut diferenţe extrem de mari, deşi ţările nordice sunt considerate a fi cele mai scumpe. În Belgia însă, găsesc de multe ori în supermarket lucuri mai ieftine decât la noi. Diferite activităţi precum kartingul, un film la cinema, sau o intrare la muzeu sunt puţin mai scumpe decât în România, dar oarecum accesibile, mai ales că de multe ori oferă şi discount-uri pentru studenţi.

Principala sursă de venit este familia mea, dar am mulţi prieteni care şi-au găsit un job part-time în restaurante, la bibliotecă, în hoteluri. Important e să te interesezi şi să ştii unde să cauţi.

La Bruxelles am lucrat aproape zilnic cu 2 copii americani, foarte inteligenţi şi amuzanţi, pe care îi ajut la teme şi îi conduc la activităţile extraşcolare. Nu îl consider un job pentru că mă simt că şi cum am o a doua familie şi îmi face plăcere să petrec timpul cu ei. Consider că am avut noroc să îmi găsesc o mică sursă de venit ce reprezintă în acelaşi timp un mod interesant de a-mi petrece timpul liber şi de a-mi îmbunătăţi nivelul de limba engleză.

Cu ce diferă sistemul de învăţământ în care studiezi acum faţă de cel românesc?

În Danemarca este total diferit, bazat strict pe practică. Teoria nu trebuie învăţată pe dinafară, ci e important să ştii ce şi unde să foloseşti. Totul e computerizat; inclusiv examenul se dă pe calculator, folosind programe că Excel, Word sau diverse platforme online.

De asemenea, munca în echipa e foarte importantă, o parte din media finală provenind din proiectele pe care le facem în grup, care de obicei sunt bazate pe cazuri reale de business. În Belgia însă, accentul se pune pe partea teoretică, pe date istorice din economie sau alte detalii de multe ori irelevante, însă şi aici am avut proiecte în echipa aproape la fiecare materie. Dacă ar fi să compar, consider că sistemul danez este superior din punct de vedere al aspectului practic şi al echipamentului profesional de care am beneficiat în cadrul universităţii.

Tu ai făcut alegerea şi poţi vorbi din experienţă: de ce să aplice un tânăr pentru o oportunitate de studii în străinătate?

Pentru că nimic nu se compară cu o asemenea experienţă. Îţi faci prieteni din toată lumea, vă vizitaţi reciproc apoi, cunoşti oameni şi culturi diferite, înveţi să te descurci pe cont propriu şi asta nu se poate învaţă din cărţi, ci dacă eşti acolo.

De asemenea, odată ce prinzi gustul călătoriilor, devii dependent de emoţia de a descoperi ceva nou, înveţi să te adaptezi, ai şansa să porneşti de la zero şi să fii ceea ce vrei să fii fără că nimeni şi nimic să te oprească.

Care ar fi trei sfaturi importante de care ar fi bine să ţină cont colegii tăi mai mici de liceu?

Să fie ambiţioşi, să lupte pentru ceea ce îşi doresc. E imposibil să regrete alegerea de a pleca la studii în străinătate.

Să fie sociabili, să vorbească cu ceilalţi studenţi fără să ţină cont de stereotipuri sau aparenţe. De la fiecare au ceva de învăţat: poate povestea lor e chiar o lecţie de viaţă.

Să se implice în absolut orice proiect, începând din liceu (experienţa contează mult atunci când aplici la o facultate de prestigiu), şi odată ajunşi acolo să profite de toate oportunităţile care li se oferă, de la excursii de studiu la săptămâni de business (business weeks), vizite la sediul viitoarelor companii angajatoare, schimburi de experienţă.

Fiecare pas contribuie la evoluţia noastră că viitori antreprenori, designeri, medici. Ştiu că totul pare atât de departe şi complicat, dar nu e deloc aşa. Un simplu formular şi un eseu motivaţional reprezintă începutul unui drum plin de aventuri spre o carieră de succes.

Andrei Somanescu, student la Computer Science – University of Bristol: ”sa studiezi în strainatate este o aventura. Nu as fi putut fi mai fericit”

Absolvent al Colegiului Național Gheorghe Lazăr din București, Andrei Șomănescu studiază Computer Science în cadrul University of Bristol. El consideră că studiile în străinătate sunt o experienţă care maturizează şi schimbă percepţia despre viaţă a oricui. De asemenea, este de părere că sistemul britanic de învățămât se orientează către partea practică, iar accesul la informație este facil.

Care a fost motivaţia ta de a aplica la studii în străinătate?

A fost pur şi simplu un lucru pe care mi l-am dorit. Când am aplicat m-am gândit în primul rând la ce vreau să fac în viitor, unde mă văd după terminarea facultăţii. Acum ştiu că oriunde aş lucra mă pot descurca. Dacă aş fi rămas în România nu aş fi ştiut ce mă aşteaptă în afară ţării. Acum pot compara bazându-mă pe propria experienţă.

Ştim că distanţa şi dorul de casă ne pot face să stăm pe gânduri când vrem să luăm o astfel de decizie. Cum e să fii atât de tânăr şi să te afli la aproximativ 2500 km distanţă de casă?

Se spune că primele 2 luni în străinătate sunt decisive, când apare aşa numitul “home sickness”, dor de casă. Din fericire, este din ce în ce mai uşor să fii în permanență conectat cu cei dragi, folosind aplicaţii precum Whatsapp, Viber sau Skype.

Singurul lucru greu este responsabilizarea bruscă. Deodată te trezeşti că trebuie să-ţi speli, să-ţi calci şi să-ţi găteşti pentru că nu mai are cine să facă asta în locul tău.

În orice ţară găsim lucruri bune dar şi lucruri rele. Ce îţi place cel mai mult în şi la ţară în care studiezi?

Nu pot să mă exprim legat de ţară, pentru că nu am avut ocazia să vizitez prea mult împrejurimile, dar pot vorbi de oraşul în care studiez.

Bristol este superb, probabil unul dintre cele mai frumoase oraşe din Marea Britanie. De asemenea, este considerat ca fiind unul dintre cele mai călduroase din ţară. Ar putea suna clișeistic, dar asta îmi place cel mai mult la Marea Britanie: oraşul în care trăiesc.

Cum e o zi din viaţa ta de student?

Începând cu trezitul de dimineaţă şi terminând cu orele de la facultate, totul pare să fie la fel ca peste tot. Diferenţa apare în sesiune, programul aici fiind mult mai aerisit decât cel din România, având mai puţine examene – cel puţin aşa înţeleg din ceea ce îmi povestesc prietenii din ţară.

Partea financiară influenţează puternic decizia de a pleca la studii în străinătate, în mod deosebit pentru că există stereotipul conform căruia este scump. Tu cum te descurci cu banii, care sunt sursele tale de venit?

M-am stabilit aici recent și am fost preocupat să-mi pun toate lucrurile în ordine, aşa că nu am avut timp de mare lucru. Până în prezent, singura sursă de venit au fost părinţii, urmând că de acum să încep căutarea unui part-time job care să mai acopere din cheltuiala lor.

Cât despre cum mă descurc cu banii, asta face parte din viaţa de student. Vânatul ofertelor din Sainsbury’s este un fel de olimpiadă în această ţară. Dacă îţi controlezi bugetul cumpărând doar chestii făcute de englezi, sau aflate la oferte, nu ar trebui să apară probleme legate de bani.

Cu ce diferă sistemul de învăţământ în care studiezi acum faţă de cel românesc?

Accesul la informaţie se face mult mai uşor aici, la bibliotecă aflându-se orice carte de care un student are nevoie pentru a-şi face un proiect. De asemenea, nu există cursuri fără legătură cu domeniul pe care îl studiezi, ceea ce eliberează programul, permiţându-i studentului să înveţe pentru materiile care chiar contează.

Tu ai făcut alegerea şi poţi vorbi din experienţă: de ce să aplice un elev pentru o oportunitate de studii în străinătate?

Voi răspunde la această întrebare prin altă întrebare. De ce să nu aplice? Un elev care a luat în calcul să studieze în afară vrea să facă ceva în această viaţă, se interesează de viitorul sau, deci ce are de pierdut?

Studiile în străinătate sunt o experienţă care maturizează şi schimbă percepţia despre viaţă a oricui. Studentul are şansa de a se desprinde de părinţi, de a învaţa la o universitate de top, ştiind că în cel mai rău caz are unde să se întoarcă. Deci, întreb din nou, de ce să nu aplice?

Care ar fi trei sfaturi importante de care ar fi bine să ţină cont colegii tăi mai mici de liceu?

Uhh, acum mă simt că la BAC , trebuie să dau argumente.

În primul rând, dacă vreţi să faceţi acest pas, nu-i lăsaţi pe alţii să va spună unde să mergeţi. Nicio facultate nu e prea bună pentru voi. În aplicaţie trebuie să apară minim 1 – 2 facultăţi din top 10 din ţara unde aplicaţi. Examenul de Bacalaureat este doar un mit, este mult mai uşor decât se zice, aşa că nu va speriaţi de notele cerute la facultăţi. Dacă vreţi, se poate oriunde.

În al doilea rând, nu vă fie teamă. Cum am mai zis, să studiezi în străinătate este o experienţă, o aventură. Dacă veniţi la facultate cu atitudinea potrivită, o să vedeţi cât de uşor este să vă faceţi prieteni. Iar dacă o persoană nu vă place, asta e, o scoateţi din cercul vostru. Nu mai sunteţi la liceu, unde toată lumea se cunoaștea cu toată lumea. Puteţi să fiţi cine şi ce vreţi voi!

Nu în ultimul rând, fiţi siguri de ceea ce vreţi să faceţi. Nu contează dacă studiaţi în România sau în altă ţară, atâta timp cât faceţi ce vă place. Eu am ales Computer Science şi nu aş putut fi mai fericit cu orice altă opţiune. Fac ceva ce mă-ncântă, aşa că totul devine mult mai uşor şi plăcut.

Interviu cu Denisa Diaconu, studenta la Media & Entertainment Management, Stenden University, Olanda

Denisa Diaconu a absolvit Colegiul Național ”Mihai Eminescu” din București, optând pentru continuarea studiilor în străinătate. A ales Media & Entertainment Management în cadrul Stenden University, Olanda. O bucură faptul că programul său de studii este axat pe practică și simte că Olanda este o țară primitoare. Deși îi sfătuiește pe elevii de liceu să ia în serios opțiunea de a studia la o facultate din afara țării, Denisa le reamintește că promovarea unui examen presupune muncă și ore de studiu.

Care a fost motivaţia ta de a aplica la studii în străinătate?

Încă din clasa a XI-a începusem să mă gândesc cum ar fi dacă aş studia în străinătate, iar părinţii mei m-au susţinut din prima clipă. În februarie 2013 am aplicat pentru trei facultăţi din Danemarca şi două din Olanda. Am avut un interviu telefonic la o facultate din Danemarca pentru a mi se testa cunoştinţele de engleză. Mi-au spus pe loc că într-un procentaj de 99% am fost acceptată.

Am primit răspunsul pe 23 aprilie 2013 (sunt date în viaţă pe care nu le mai pot uita). După nici o săptămână, am primit răspunsurile de la toate celelalte facultăţi. Fusesem acceptată la toate. A fost o decizie dificilă, deoarece toate sunt universități bune şi cu oferte de studiu atrăgătoare. În Danemarca facultatea e gratuită, însă costurile de întreţinere şi cazare sunt destul de ridicate.

Am ales Stenden University, Olanda, pentru că oferta a fost promiţătoare. Aici studiul se centrează pe fapte din viaţă reală, nu pe teorie.

Anul universitar este împărţit în patru module, unul dintre ele fiind de practică. La Media & Entertainment Management acesta parcurge tot ce ţine de media. Pot da un scurt exemplu: timp de două săptămâni va trebui să găsesc o formație de muzică pe care să o impresariez, adică să îi înregistrez o melodie, să mă ocup de promovarea ei, dar şi de tot ce ţine de marketing. Alte două săptămâni voi face practică la televiziunea şcolii, unde vom avea chiar o emisiune live cu o vedetă din Olanda (pot alege ce vreau să fiu în emisiune: prezentator, cameraman, director de imagine, director de platou, director de sunet etc.).

În anul trei de studiu am posibilitatea să merg în “Grand Tour” (să studiez pe rând în fiecare din campusurile pe care universitatea le are în Bali, Qatar, şi Africa de Sud), să merg în “Exchange” (să studiez în orice ţară îmi aleg eu, chiar şi în SUA sau Australia) sau să rămân aici pe “Event”, adică organizări de evenimente şi să merg în tot felul de excursii.

Anul patru este special din punctul meu de vedere pentru că voi începe un internship (se va organiza un târg de job-uri din toată lumea, la universitate. Contractul de muncă poate semna pe cinci ani, ceea ce înseamnă că în această perioadă voi avea un job asigurat).

Ştim că distanţa şi dorul de casă ne pot face să stăm pe gânduri când vrem să luăm o astfel de decizie. Cum e să fii atât de tânăr şi să te afli la aproximativ 2000 km distanţă de casă?

În august, când am venit aici, mi-a fost uşor fiindcă părinţii mei au stat o săptămâna cu mine şi am reuşit să mă acomodez. Îmi e greu încă, dar în fiecare clipă mă gândesc că viitorul meu este în joc şi că într-o bună zi îi voi avea şi pe ei alături de mine în ce ţară mă voi decide să rămân.

Cel mai greu cred că le este părinţilor mei pentru că sunt singura lor fiică. În acelaşi timp ei se gândesc că îmi este mult mai bine aici decât în ţară şi că am un viitor promiţător.

În orice ţară găsim lucruri bune dar şi lucruri rele. Ce îţi place cel mai mult la Olanda?

În primul rând oamenii sunt calzi, “săritori”. Este greu să îţi faci prieteni aici, dar când reusești ştii sigur că-ți vor fi pe viaţă alături. Un alt lucru interesant despre olandezi este acela că sunt foarte veseli. Niciodată nu vei vedea un om trist sau nervos.

În al doilea rând, pot afirma faptul că Olanda este o ţară foarte curată, de la şosele, străzi, până la aer. Aici toată lumea foloseşte bicicleta. Sunt şi maşini, însă nu atât de multe.

Cum e o zi din viaţa ta de student?

Dacă nu am o zi liberă, am câteva ore la facultate. De obicei este vorba de PBL (Problem Based Learning), unde citim un caz practic, îl analizăm, formulăm întrebările şi citim tema, adică răspunsurile la întrebările de dată trecută, iar la finalul workshop-ului ne dăm fiecăruia feedback. Aici este foarte important feedback-ul, deoarece în felul acesta ştii ce trebuie să îmbunătăţeşti.

Un alt workshop poate fi Business Economics, puţin mai diferit de economia pe care o învăţăm noi în ţară. Şi poate şi unul sau maxim două lectures care ne explică teoria pe care o putem folosi pentru PBL. Pot avea una, două sau maxim trei zile libere pe săptămână.

Partea financiară influenţează puternic decizia de a pleca la studii în străinătate, în mod deosebit pentru că există stereotipul conform căruia este scump. Tu cum te descurci cu banii, care sunt sursele tale de venit?

Mă susțin părinţii mei. Într-adevăr, aici totul este mai scump decât la noi, însă dacă ştii cum să cheltui banii într-un mod chibzuit, dar în acelaşi timp să îţi faci şi micile capricii de a merge într-un club sau de a-ţi cumpără ceva ce îţi place foarte mult, reuşeşti să supravieţuieşti.

Mai există o posibilitate, aceea de a face împrumut la stat pentru studii. Asta înseamnă că statul începe să îţi dea înapoi banii pe care i-ai plătit pentru primul an de studiu şi îţi asigură plata următorilor ani. Ți se rambursează câte 152 € pe lună în primul an, iar la finalizarea celor patru ani, după ce te angajezi şi ai un salariu acceptabil, statul îți oprește din bani.

Eu nu am aplicat pentru un împrumut, dar vreau să mă angajez cât mai repede posibil. Au existat restricții pentru români, dar din 2014 acestea s-au ridicat. Astfel, părinţii îmi vor mai plăti doar chiria (335€ all-inclusive: gaz, electricitate, apă şi internet), iar eu îmi voi asigura banii de buzunar.

Cu ce diferă sistemul de învăţământ în care studiezi acum faţă de cel românesc?

Sistemul de învăţământ este total diferit decât cel din România. În primul rând am colegi în facultate care au 16 ani. Aici şi în alte ţări din UE există nişte teste care se dau în şcoala primară, generală şi liceu, care stabilesc nivelul intelectual al elevului. Astfel, dacă un elev de 7 ani atinge un nivel intelectual ridicat, studiază direct în clasa potrivită lui. Astfel reuşesc ca la vârsta de numai 16 ani să fie în primul an de facultate.

De asemenea, nu există diferenţe între profesori şi elevi. Aici profesorii sunt mult mai apropiaţi de noi. Ei ne dau sfaturi foarte utile. Chiar astăzi, de exemplu, la ultima oră de PBL din acest modul, tutorele nostru ne-a dat sfaturi utile pentru când ne vom angaja.

Nu este uşor să treci anul. Trebuie să promovezi toate cele patru module plus examenele. Sunt mândră să spun că am reuşit să termin primul modul cu 9 şi sunt singura din fosta mea grupa care a trecut examenul de engleză.

Tu ai făcut alegerea şi poţi vorbi din experienţă: de ce să aplice un tânăr pentru o oportunitate de studii în străinătate?

Eu sfătuiesc orice tânăr să aplice pentru o facultate în străinătate deoarece are alte oportunităţi în viaţă. Învaţă mult mai lejer şi nu este stresat. Nici măcar în sesiune nu există stresul pe care eu l-am avut odată cu examenul de bacalaureat.

Care ar fi trei sfaturi importante de care ar fi bine să ţină cont colegii tăi mai mici de liceu?

Să nu lăsaţi pe ultima sută de metri învăţatul pentru examenul de bacalaureat.

Dacă se poate, obțineți certificatul ECDL din clasa a XI-a pentru a scăpa de o grijă în plus la BAC şi pentru a avea mai mult timp de învăţat.

Alegeţi să studiaţi în străinătate. Va asigur că nu veţi regreta. Vă sfătuiesc să mergeţi la târgurile de facultăţi care se vor organiza în martie .

Mult success în tot ceea ce vă propuneţi!

Studii in Marea Britanie: interviu cu Bogdan Stanciu

Bogdan Stanciu și-a petrecut anii de liceu la Colegiul Național “Gheorghe Munteanu Murgoci” din Brăila și a hotărât să-și continue studiile în arhitectură la University of Manchester, în Marea Britanie. S-a adaptat rapid noului stil de viață și se bucură că are acces la studiu și practică în domenii diverse. Deși admiterea la o universitate din UK poate părea simplă, Bogdan atrage atenția elevilor interesați asupra faptului că un eseu personal bun trebuie să fie autentic și argumentat.

Care a fost motivaţia ta de a aplica la studii în străinătate?

În ţară am urmat profilul bilingv şi cred că ăsta a fost unul din motivele principale. Când dedici un timp îndelungat studiului unei limbi sau unei anumite culturi, ajungi să-ţi doreşti să le “experimentezi” cu adevărat. Însă dacă facultăţile din UK nu ar fi avut un asemenea prestigiu şi nu mi-ar fi oferit o mai mare deschidere probabil aş fi abandonat ideea.

Ştim că distanţa şi dorul de casă ne pot face să stăm pe gânduri când vrem să luăm o astfel de decizie. Cum e să fii atât de tânăr şi să te afli la aproximativ 2000 km distanţă de casă?

Eu nu am suferit din cauza dorului de casă şi mă bucur că sunt aici. Ce e drept, nu prea mă gândesc la asta în timpul zilei. Dacă nu ar fi existat Internetul probabil ar fi fost dificil.

Cum e o zi din viaţa ta de student?

Până acum nu pot să zic că am avut o rutină. La început ai impresia că în fiecare zi se mai iveşte ceva sau ai uitat complet că voiai neapărat să te duci la o anume expoziţie ori la vreun workshop. În primele luni, când te acomodezi, poţi fi relativ debusolat.

În zilele de curs am cel mult şapte ore. După şcoală, dacă nu am de lucru, noii prieteni sunt întotdeauna o alternativă binevenită, fie că ieşim în oraş, fie că ne uităm la un film.

Partea financiară influenţează puternic decizia de a pleca la studii în străinătate, în mod deosebit pentru că există stereotipul conform căruia este scump. Tu cum te descurci cu banii, care sunt sursele tale de venit?

Viaţa în UK este mai scumpă decât în majoritatea celorlalte ţări. E drept totuşi că mâncarea este comparabilă ca preţ cu România. 2013/2014 este primul meu an de studiu în UK şi pentru moment m-am bazat exclusiv pe sprijinul financiar al părinţilor, dar intenţionez să-mi caut un part-time job.

Cu ce diferă sistemul de învăţământ în care studiezi acum faţă de cel românesc?

Ai mai multă libertate. În general sunt mai puţine ore de curs decât în România, dar asta nu înseamnă că şi volumul de muncă e mult diferit. Cel puţin în cazul arhitecturii, dacă lucrezi mai mult individual şi vii cu idei/concepte, feedback-ul va fi mai degrabă pozitiv. Nimeni nu o să îţi zică ceva dacă ai preferat să pierzi timpul, dar la sfârşitul anului notele sunt direct proporţionale cu efortul.

Tu ai făcut alegerea şi poţi vorbi din experienţă: de ce să aplice un elev pentru o oportunitate de studii în străinătate?

Sunt nenumărate motive pentru a învăţa în străinătate. Diploma este recunoscută în multe locuri (lucru ce depinde şi de prestigiul facultăţii), iar contactul cu o altă societate te învaţă extrem de multe lucruri. E foarte posibil să nu fii de acord cu tot ceea ce vezi şi este perfect normal, dar faptul că eşti expus la moduri complet diferite de gândire te ajută să evoluezi. În plus, există şi numeroase posibilităţi de internship în aproape orice domeniu.

Ce sfaturi ai da altor tineri care se gândesc să studieze în străinătate?

Dacă vor să studieze în străinătate, sfatul meu ar fi să-şi aleagă o facultate cât mai bună, în special pe domeniul ales de ei, să se intereseze şi să-și clarifice punctul final în care doresc să ajungă. Atunci când aplici prin UCAS, ai 5 opţiuni şi este important să fii sigur de alegerea ta.

Unele facultăţi solicită și interviu. Ideal este să ai şansa înainte să realizezi un mock interview. De asemenea, mi se pare esențial să identifici ce te diferenţiază de ceilalţi şi să demonstrezi că faci ceva cu timpul tău liber.

Faptul că majoritatea facultăților britanice nu necesită examen de admitere face că procesul să pară simplu. Cu toate acestea, eseul personal (personal statement) trebuie să fie fundamentat și cere de la tine să te cunoşti.

Ca o concluzie, cred că tinerii care doresc să studieze în străinătate ar trebui să mediteze asupra propriei persoane şi asupra carierei care i-ar face fericiţi pe ei, nu pe cei din jur.

Provocarea de a fi student in Olanda – interviu cu Raluca Poiana

Raluca a absolvit Liceul Teoretic ”Grigore Moisil” din Tulcea și studiază Art &Technology – Game Creation and Producing la Saxion University of Applied Sciences, în Olanda. Consideră studiul în străinătate ca fiind o aventură și se concentrează permanent pe a-și clădi un viitor solid. Îi place Olanda pentru că oamenii sunt primitori, iar sistemul educațional încearcă să modeleze fiecare student pornind de la calitățile lui, nu de la defecte.

Care a fost motivaţia ta de a aplica la studii în străinătate?

Pot începe prin a spune că mă consider o persoană foarte norocoasă. Mereu mi-am dorit să devin concept artist, însă în România nu există studii superioare pentru aşa ceva. Am renunţat la idee o perioadă de timp, dar în mijlocul bacalaureatului s-a ivit oportunitatea de a studia ceea ce îmi doresc, chiar dacă într-o ţară străină. Am fost acceptată, iar la o săptămâna după afişarea rezultatelor am şi plecat.

Ştim că distanţa şi dorul de casă ne pot face să stăm pe gânduri când vrem să luăm o astfel de decizie. Cum e să fii atât de tânără şi să te afli la aproximativ 2000 km distanţă de casă?

Vine un moment în care trebuie să părăsim casa părintească indiferent încotro ne îndreptăm. Eu sunt o persoană aventuroasă, iar această distanţă este o provocare ce îmi face viaţa de student mai frumoasă pentru că trebuie să mă descurc singură. Indiferent cât mi-aş dori, nu aş putea să o sun pe mama să îi zic să îmi trimită de mâncare, sau să îmi spele nişte rufe. Am pornit pe cont propriu şi îmi place!

În orice ţară se găsesc atât aspecte pozitive, cât și negative. Ce îţi place cel mai mult la ţara în care studiezi?

Ce am admirat din prima zi când am ajuns este faptul că Olanda e o ţară civilizată, curată, organizată, cu muuulte biciclete. Oraşele şi satele sunt incredibil de frumoase şi bine îngrijite, iar oamenii sunt foarte primitori şi politicoşi.

Cum e o zi din viaţa ta de student?

Din cauza faptului că sunt foarte devotată studiului, viaţa mea de student este în spatele calculatorului şi a planşelor de desen. Am planuri mari pentru viitorul meu, de aceea trebuie să mă asigur că totul merge „ca la carte”, ca apoi să mă pot bucura de reuşitele mele.

Partea financiară influenţează puternic decizia de a pleca la studii în străinătate, în mod deosebit pentru că există stereotipul conform căruia este scump. Tu cum te descurci cu banii, care sunt sursele tale de venit?

Pare scump deoarece comparăm totul cu preţurile româneşti. Cu această gândire am plecat din ţară, însă, după o perioada de timp, am realizat că singurul lucru care ar trebui comparat este venitul din România cu cel dintr-o ţară străină şi diferenţa se va vedea acolo. Momentan, singura mea sursă de venit este din partea părinţilor. Nu sunt plecată în vacanţă, ci la studii, de aceea nu am nevoie decât de strictul necesar şi încă puţin pe lângă.

Cu ce diferă sistemul de învăţământ în care studiezi acum de cel românesc?

Este greu de spus o diferenţă exactă pentru că nu am fost în alte universităţi româneşti şi nici în licee olandeze, dar pot spune că aici profesorii sunt mult mai apropiaţi de studenți şi încearcă să scoată la suprafață ce e mai bun din ei, nu să evidenţieze ce nu ştiu. Acest lucru îi ajută foarte mult pe cei care nu au prea multă încredere în ei înşişi şi astfel reuşesc să aibă performanţe mai bune.

Tu ai făcut alegerea şi poţi vorbi din experienţă: de ce să aplice un elev pentru o oportunitate de studii în străinătate?

Trebuie să recunosc, studiul în străinătate nu este pentru oricine. Am întâlnit atât de multe persoane care n-au făcut faţă fie din cauza faptului că este mult de lucru, fie pentru că sunt pe cont propriu. Dacă un elev are oportunitatea de a studia în altă ţară, ar trebui să o facă numai dacă este ceea ce îşi doreşte cu adevărat şi nu pentru că este o altă experienţă bună de trăit.

Care ar fi trei sfaturi importante de care ar fi bine să ţină cont colegii tăi mai mici care sunt încă în liceu?

Ai încredere în tine, fii devotat şi fii raţional! Dacă aveţi aceste atribute, totul este posibil!

FII LA CURENT
Introdu adresa ta de mail ca să primești cele mai noi știri despre facultăți și universități. Nu trimitem spam.
Footer - abonare (RO)