Dacă ești o persoană curioasă, receptivă față de mediul exterior, îți place să fii mereu informat și să transmiți informațiile către alți oameni, atunci te poți bucura de o carieră în științele comunicării. Intrarea la o astfel de facultate nu este condiționată de urmarea unui anumit liceu sau un anumit profil de liceu, însă cu siguranță este important să stăpânești foarte bine limba română și gramatica, să înțelegi și să vorbești limba engleză, fiind limba de circulație internațională, sau poate chiar încă o limbă străină, să cunoști la nivel avansat regulile de scriere a unui text și să știi cum să îmbini stilul logic cu stilul creativ.

De regulă, intrarea la specializările de studiu Jurnalism, Comunicare și relații publice sau Publicitate se face doar pe baza unui dosar ce conține în principal diploma de bacalaureat, însă e posibil ca unele programe să aibă examen de admitere. Adeseori, examenul de admitere poate fi: scrierea unui text și rezolvarea unor probleme de gramatică; susținerea unui interviu, în care ți se vor verifica cunoștințele pe acest domeniu și, mai ales, modul în care transmiți informația, dicția ta și felul în care construiești comunicarea; prezentarea unui portofoliu cu activitatea ta care poate conține câteva texte scrise de tine, publicații, inclusiv cele din revista liceului. Cerințele pentru admitere sunt menționate în fiecare an pe site-ul universității, deci poți verifica direct acolo, ca să știi din timp cum să te pregătești.

Cele mai populare specializări de licență din domeniul științelor comunicării sunt:

• Jurnalism;
• Comunicare și relații publice;
• Publicitate.

Specializările de mai sus se regăsesc în cadrul unor instituții diferite, spre exemplu la București există Facultatea de Jurnalism și Științe ale comunicării care înglobează toate cele trei opțiuni de mai sus, în timp ce în alte orașe mari din țară, poți studia Jurnalism ca parte a Facultății de Litere (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași) sau ca program distinct al Facultății de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării (Universitatea de Vest, Timișoara) și similar la Cluj, în cadrul Universității Babeș-Bolyai, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării care oferă și un program de licență în Media Digitală. 

Printre specializările de masterat se numără:

•  Jurnalism și comunicare politică;
• Mass-media, dezvoltare, societate;
• Mass-media și relații publice;
• Publicitate și comunicare digitală;
• Producție media;
• Management media;
• Relații publice și publicitate (inclusiv în limba engleză)
• Comunicare și mediere în conflicte sociale.

Atât la nivel de licență, cât și la nivel de masterat, în străinătate poți aplica la programe de studiu precum:

• Communication Science;
• Journalism;
•  Advertising;
• Television and Media Production;
•  English Literature with Journalism;
• Journalism and Creative Writing;
• Graphic Communication Design;
• Multimedia Journalism;
• Marketing/Business Communication;
•  Media Communication and Politics.

Fiind un domeniu cu un spectru larg, oamenii care lucrează în științele comunicării pot avea joburi variate, cele mai populare fiind:

• Reporter de teren;
• Specialist în comunicare / Specialist în relații publice (PR);
• Agent de presă;
• Jurnalist de investigație;
• Prezentator radio/televiziune;
• Scriitor la ziar/revistă;
• Editor (de text/imagine/sunet);
• Copywriter;
• Manager în social media;
• Director creativ;
• Realizator de emisiuni;
• Producător radio;
• Operator în televiziune;
• Comentator sportiv/politic/în științele economice;
• Consultant în afaceri publice / probleme sociale;
• Consilier politic;
• Purtător de cuvânt / Ofițer de presă;
• Cercetător în științele comunicării. 

Pentru a fi un specialist în domeniu sunt necesare studiile de specialitate și multă, multă practică. Nu te vei putea numi specialist în comunicare sau jurnalist până nu vei învăța cum se construiește și se transmite un mesaj public. Deci, o diplomă de licență, cel puțin, și mult exercițiu acolo unde simți tu că te potrivești: presa scrisă, radio, TV, publicitate, agenții media sau relații publice. Orice zonă e la fel de bună pentru a începe și a te asigura în acest fel că e cea potrivită pentru tine, chiar dacă tu crezi că ceea ce ai scris la revista liceului sau ai publicat pe social media nu e relevant. 

În ultima vreme, există și variante private oferite de marile instituții media din țară pentru a studia și exersa ceea ce poate lipsește în traseul tradițional și acesta este unul din motivele pentru care fețele „de pe sticlă” se schimbă constant. Cursurile sunt de scurtă durată de obicei și desigur, contra-cost, însă ele nu îți garantează în vreun fel reușita profesională.  

Conform Paylab România, un jurnalist câștigă între 2200 și 5500 de lei salariul net mediu lunar. Salariile unui Editor Video, Asistent producție TV/Film sau al unui Redactor șef sunt similare cu cele ale unui jurnalist.  

Un Manager de publicitate pornește de la 2500 de lei și poate ajunge în medie până la 8500 de lei, venit net lunar, conform aceluiași site. 

Sectorul de jurnalism a trecut prin modificări considerabile în ultimii ani. Presa scrisă nu mai reprezintă principala sursă de venit în acest sector, iar activitatea s-a mutat în zona online. Principiul este aceleași – transmiterea informației către o audiență, însă mijlocul de comunicare s-a schimbat, astfel că și jurnaliștii au fost nevoiți să-și modifice modul de lucru, să se adapteze la schimbare. Într-un studio de radio, într-o redacție de presă scrisă sau într-o companie media există roluri distincte pentru fiecare jurnalist, precum reporter de teren, cameraman, editor de text, editor de sunet, editor de imagine, realizator de emisiune, prezentator etc. În timpul facultății ai șansa să treci prin toate aceste activități, să le studiezi și să-ți dai seama ce carieră ai prefera. Dacă faci Facultatea de Jurnalism poți să lucrezi în presa scrisă sau poți să lucrezi în televiziune ori radio, dar de asemenea poți lucra în alte sectoare cum ar fi industria modei, politică, științele economice, domeniul sportiv sau poți să fii jurnalist de investigație și să îndeplinești rolul primordial pe care l-au avut mereu jurnaliștii – să fie „câinii de pază ai societății”.

Sectorul de comunicare și relații publice se regăsește cel mai frecvent în departamentele de informare din instituții. Fiecare instituție publică (parlament, guvern, ministre, administrație prezidențială, primării, ambasade, instituții de cultură etc.) are nevoie de o echipă de specialiști în comunicare, oameni responsabili cu transmiterea informațiilor către cetățeni și preluarea informațiilor către cetățeni pentru instituțiile publice. Însă există oportunități de lucru și în sectorul privat, în special în companii și corporații, agenții de relații publice, firme de consultanță.

Sectorul de publicitate a cunoscut o remarcabilă ascensiune în ultimii ani și continuă să fie în dezvoltare, astfel că specialiștii în publicitate sunt foarte apreciați. Fiind în strânsă legătura cu tehnologia și fenomenul social media, publicitatea nu se rezumă doar la reclamele care apar la televizor. Cel mai bun loc în care te poți angaja după ce termini un program în această specializare este o agenție de publicitate. Marile agenții de publicitate au echipe vaste de oameni care se ocupă de cercetare, marketing, copywriting și scriere creativă, construcții vizuale, implementare tehnică, transmitere de informații și din nou cercetarea rezultatului. În acest sector lucrează foarte mulți freelanceri, deoarece este o carieră care îți permite să lucrezi individual la propriile proiecte pe care să le vinzi ulterior clienților.

După modalitatea de transmitere a mesajului comunicațional, zona în care poți tu profesa poate fi diversă. Dacă te orientezi spre mesajul scris, atunci exersează scrisul ca metodă de comunicare, citește mult pentru a-ți îmbogăți vocabularul și urmărește persoane care au această practică a discursului, fie că acesta este scris sau oral. 

Dacă te pasionează mai mult zona de  imagine, desigur că abilitățile de editare imagistică vor fi utile, așa că poți exersa fie pe diverse aplicații de editare foto/video. Te poate ajuta și un device specific și multe din telefoane au camere performante și aplicații care îți permit să editezi conținutul media. Îți sugerăm să le păstrezi într-un portofoliu, social media te poate ajuta să înțelegi care produse sunt valoroase, dar nu te baza doar pe feed-back-ul publicului, sunt mai utile sugestiile specialiștilor din domeniu și ale comunității de specialiști. Sunt site-uri de specialitate unde îți poți publica portofoliul sau îți poți chiar tu construi o platformă proprie. Abilitățile acestea exersate anterior admiterii la facultate vor fi utile dacă te gândești să profesezi în domeniul publicității sau în zona media, dar poate nu neapărat în fața camerelor de luat vederi. 

Sunt și aici sau aici persoane a căror muncă se regăsește pe social media, care îți arată cum arată munca din spatele camerelor video și până la produsul final. 

Reviste de impact global, mutate în online publică periodic cele mai bune exemple de fotojurnalism din anul respectiv sau din colecțiile lor de-a lungul timpului: TIME, National Geographic, Vogue.